Adrian Năstase afirmă că, acum, în relațiile externe, „România este nehotărâtă, lipsită de curaj!”
Violeta Stoica
Un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care s-a obținut recunoașterea internațională a înfăptuirii Marii Uniri, prin care a fost marcată oficial granița de vest a României. Ieri, în ciuda faptului că președintele Klaus Iohannis nu a promulgat Legea privind instituirea zilei de 4 iunie drept „Ziua Tratatului de la Trianon”, prahoveni și importanți oameni politici au participat la omagierea acestui moment important al istoriei României.
Doi foști miniștri de Externe – Adrian Năstase și Titus Corlățean – s-au aflat pe Aleea Făuritorilor Marii Uniri, din Parcul Bucov, acolo unde s-a marcat împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.
Deși adoptată de Parlamentul României încă de la jumătatea lunii mai, legea privind marcarea oficială a datei de 4 iunie drept „Ziua semnării Tratatului de la Trianon” nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial, pentru că, din motive necunoscute, actualul președinte al României nu a găsit de cuviință că este necesar să o promulge!
E total de neînțeles cum președintele României amână promulgarea unei legi adoptate de Parlament, în special a unei prevederi legislative care marchează sărbătorirea unuia dintre cele mai importante momente din istoria țării noastre. Ieri, la 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, Klaus Iohannis nu promulgase legea votată încă din 13 mai de parlamentari. Nimic însă nu i-a oprit pe românii care își iubesc țara să marcheze împlinirea unui secol de la parafarea tratatului de pace prin care se recunoștea pe plan internațional Marea Unire, a Transilvaniei cu Patria Mamă.
Ieri, pe Aleea Făuritorilor Marii Uniri, de la Parcul Bucov, zeci de prahoveni și invitați de marcă, printre care s-au aflat inițiatorii proiectului de lege privind sărbătorirea pe 4 iunie a Zilei Tratatului de la Trianon – senatorii social-democrați Titus Corlățean și Șerban Nicolae, fostul premier al României și fost ministru de Externe Adrian Năstase, președintele Societății Cultural-Istorice Mihai Viteazul – Mircea Cosma, parlamentarii Rodica Paraschiv, Andrei Nicolae, Laura Moagher, precum și reprezentanți ai autorităților județene – Bogdan Toader și Ludmila Sfîrloagă (președinte și vicepreședinte CJ Prahova) – au marcat această zi istorică.
De altfel, fostul premier Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Nicolae Titulescu, a rememorat, pentru ziarul Prahova, evenimentele de acum 100 de ani: “Tratatul de la Trianon reprezintă o bornă necesară de istorie și marcăm astăzi rezultatul unui efort consensual al clasei politice românești, al unei acțiuni concertate pe care aceștia au avut-o în țară, dar și în străinătate, pentru realizarea României Mari. Tratatul de la Trianon este important pentru noi, pentru că a consemnat frontiera noastră cu noul stat, cu Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro-Ungar.
Semnatarii Tratatului de la Trianon din partea României au fost doctorul Ion Cantacuzino, celebrul medic binecunoscut în întreaga Europă, cu educație în Franța și care a antrenat, printr-un lobby eficient, oameni politici din Franța în sprijinul cauzei românești, dar și mai tânărul său coleg, Nicolae Titulescu, care avea 36 de ani la acel moment și era ministru de Finanțe, angajat în negocierea clauzelor financiare în relația cu Ungaria.
Sunt, însă, remarcabile și eforturile realizate la Paris de Comitetul Național Român sau, în Statele Unite, de către Vasile Stoica, un mare diplomat, un om de o valoare extraordinară despre care știm foarte puțin. Aș adăuga pe această listă deosebită și eforturile lui Ion I.C. Brătianu, în cadrul Conferinței de la Paris, care a știut prin fronda pe care a exprimat-o când a fost nemulțumit de felul în care în Tratatul cu Austria erau stabilite anumite clauze pentru România și dându-și demisia pentru a marca o presiune suplimentară în rezolvarea unora dintre chestiunile pe care le-a ridicat în numele României. Noul prim-ministru, Alexandru Vaida Voievod, a știut să preia ștafeta și să rezolve o parte dintre problemele din tratatul cu Austria, semnându-l mai târziu, odată cu tratatul cu Bulgaria și tratatul pentru minorități.
Pot să adaug felul în care Regina Maria a mers la Paris și a negociat cu Clemenceau, dar și cu președintele Wilson, unele dintre interesele românești, dintre problemele legate de negocierile din acel timp.
Ar merita ca tinerii să afle mai multe lucruri despre felul în care s-a realizat România Mare, într-un context al unor interese europene care au creat de fapt bazele Europei Moderne. Au dispărut atunci cele trei mari imperii: Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman și Imperiul Țarist și s-au creat state noi – Cehoslovacia și Iugoslavia au fost create atunci și, de asemenea, s-au refăcut frontierele pentru a respecta ceea ce Wilson a numit “principiul naționalităților și principiul autodeterminării popoarelor”. Astfel, pe baza unui efort diplomatic extraordinar, pe baza jertfei de sânge a militarilor români în Marele Război, a fost creată România Mare”.
„România nu ştie să spună NU în nicio situaţie”, afirmă Adrian Năstase, fost ministru
de Externe şi fost premier al României
Cum vede profesorul Adrian Năstase, fost ministru de Externe al României și fost premier, viața politică actuală a României, la un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon? Care este nivelul din prezent al politicii externe a României? Iată ce ne-a declarat Adrian Năstase:
“În primul rând, trebuie să ne întrebăm ce fel de politică externă facem? La un moment dat, aveam impresia că este doar o formă de politică externă bazată pe pilot automat. În sensul că liniile politice stabilite la Bruxelles sau la Washington erau pur și simplu urmate la București. Cred că este mai mult decât atât. Este o lipsă de înțelegere a evoluțiilor internaționale. Uniunea Europeană astăzi nu mai este ceea ce era în 2007. Vedem ce se întâmplă în alte țări din zona Europei de Răsărit și ne dăm seama că, practic, România este oarecum izolată, este singură, într-un context în care Franța și Germania își urmează propriul drum în situația de criză, iar Ungaria, Cehia, Slovacia Polonia încearcă să își maximizeze câștigurile în interiorul UE. România este nehotărâtă, este lipsită de curaj, nu știe să spună nu în nicio situație. Cred că în politica externă este nevoie de coerență și de formule consensuale între centrele de decizie. În momentele în care ai un centru de decizie la Cotroceni, altul la Guvern, când prioritățile sunt legate mai curând de chestiunile de politică internă – alegeri anticipate sau nu, cum să ai anumite câștiguri, iată – ceea ce se întâmplă astăzi este un exemplu: din considerente de politică internă sau externă, legea privind declararea zilei de 4 iunie ca zi importantă pentru istoria românilor nu a fost promulgată. Noi suntem aici pe un temei moral și nu pe un temei care trebuia să fie unul legal. Lucrul acesta este inadmisibil, nu se poate ca după ce acuzi pe cineva că a vrut să trateze cu premierul Ungariei cedarea Ardealului să eviți să promulgi această lege pentru a marca sărbătorirea zilei Tratatului de la Trianon, prin care Transilvania a revenit la Țara Mamă. Aceste lucruri sunt inacceptabile și se bazează pe considerente mărunte de politică internă.
Nu este suficient să semnezi un tratat de pace, este nevoie să îl aperi permanent.
Tratatul de la Trianon trebuie în continuare apărat și, de aici, nevoia ca oamenii politici din România cu o educație în zona de relații internaționale să fie capabili să înțeleagă ce se întâmplă în Europa, ce se întâmplă în America în momentul de față. Și, mai mult decât atât, să înțeleagă cum trebuie apărate interesele românești în această conjunctură foarte complicată!”.
