Nicoleta Dumitrescu
Planul pentru redeschiderea școlilor, gândit pe culorile semaforului, în funcţie de numărul de noi îmbolnăviri cu covid din fiecare localitate, nu se poate spune că i-a liniștit pe copii și părinţii acestora, pe profesori ori reprezentanţii autorităţilor locale. Ba, în cazul celor din urmă, descentralizarea deja anunţată de Ministerul Educaţiei i-a cam redus la tăcere pe cei mai mulţi, mai ales că, apropiindu-se și alegerile locale, pare că deja noua sarcină i-a cam cocoșat!
I-a cam dat peste cap deoarece, cum noul anul școlar a fost anunţat că va începe pe 14 septembrie, o să le cam strice ”ploile”acelora care au hotărât deja că mai vor un mandat. Cum școlile trebuie să fie pregătite nu atât din punct de vedere al finalizării lucrărilor de reparaţii care de regulă se realizează pe perioada vacanţei de vară, ci mai ales sigure, având în vedere pandemia, e clar că le-a fost dată peste cap campania electorală care va începe pe 28 august și se va încheia cu o zi înainte de vot, respectiv pe 26 septembrie.
Astfel, având în vedere examenul semaforului – cel din faţa unităţilor de învăţământ – pe care primarii candidaţi vor fi nevoiţi să-l dea înaintea examenului de la urne, cumva pare că guvernanţii, când au anunţat noul plan de începere a anului școlar, au încercat să ţină cont și de unele recomandări – chit că sunt cu tentă politică – ale specialiștilor din Sănătate. Iar în acest caz este vorba despre recenta declaraţie a profesorului Alexandru Rafila, potrivit căruia alegerile locale și redeschiderea școlilor sunt în strânsă corelare, iar cei care urmează să fie desemnaţi drept cei mai buni gospodari din localităţile din România ar trebui acum să facă dovada acestui lucru și prin a face funcţionale școlile pe timp de pandemie. Iar asta s-ar traduce cu ceva de genul: dacă primarii nu vor putea să rezolve problema școlilor, atunci nu vor mai merita să fie realeși!
Cum pregătirea redeschiderii școlilor, mai ales în această perioadă de pandemie, necesită un proces mai mult decât complex, rămâne de văzut cum și în ce fel se vor descurca reprezentanţii autorităţilor locale. Și asta deoarece, se știe, atât în mediul urban, cât și în cel rural, problemele sunt destule, plecând de la numărul de elevi existenţi într-o clasă, până la asigurarea cu materiale sanitare necesare, cât să se considere faptul că noii viruși nu-și vor face apariţia, alături de copii, în sălile de curs.
De departe, însă, sarcina cea mai grea va fi în mediul rural, acolo unde în sediile școlilor din comunele mici și sărace apa nu a făcut cunoștinţă cu robinetul, ba, după cum bine se știe, și toaletele sunt, în continuare, în spatele curţii! În aceste condiţii, ce culori vor afișa semafoarele din faţa acestor ultime instituţii de învăţământ după ce școala va începe? Cu siguranţă, cum mai este atât de puţin timp până când clopoţelul va suna din nou, lucrurile nu vor avea cum să se schimbe radical peste noapte, oricât de mult s-ar dori acest lucru.
Pe de altă parte, planul anunţat deja arată încă o dată cât de mare este lipsa strategiei, atât pe plan naţional, cât și pe plan local, în cazul domeniului Educaţiei, considerat, de departe, unul dintre cele mai importante pentru dezvoltarea ţării. Iar asta se întâmplă tot din cauza festivismului electoral, în contextul în care, de la București, în ultimii zeci de ani, prin alocarea de fonduri în baza anumitor programe de finanţare, s-a încurajat începerea unor investiţii de care populaţia nu avea stringentă nevoie, gen parcuri ori terenuri de fotbal în pantă, multe în mediul rural, asta în condiţiile în care sediile școlilor erau ca vai de ele!
Acum, de la centru, prin descentralizarea atât de dorită de către unii primari cu ceva ani în urmă, li s-a dat mână liberă autorităţilor locale să pregătească noul an școlar. Iar un asemenea ”cadou” nici că putea să pice mai… bine în vremuri de pandemie și în an electoral!
