Florin Tănăsescu
Pregătirea pentru paraşutare!, strigă pilotul automat al aparatului de zbor. Fireşte, întrebarea logică este cum poate un dispozitiv automat să vorbească. Răspuns: Simplu, aidoma unui candidat cu bacalaureatul neluat.
Candiduţelor la posturile de primărese li se îmbujorează obrăjorii. Una, mai dăşteaptă, strigă:
– Uite, au apărut şi zorii, îmi fac semn de bun – aterizat şi cocorii ! Primăria mă vrea.
O altă candidăduţă, din alt partid, care vrea să scoată şi ea o localitate din beznă, luminând-o cu felinare, chirăie:
– Ştii care e treaba fată? Ia mai tacă-ţi fleanca! Ăla-i apusul vostru, nu mai face pe deşteapta. Dom’pilot, eu unde sar ?
– Direct în fotoliul de primar!
– Al cărei primării, nu vă supăraţi?
– Dacă dumneavoastră nu ştiţi, sunaţi la partid!
– Alo, partidul! Eu unde aterizez? Aha! Unde se văd blocuri cu antene. Antena 1 sau 3 ? Nu contează? Ok.
– Dom’ pilot, opriţi aparatul. Vreau să scobor !
– Cobori în jos, lucefereasă blândă, paraşutându-te. Cum vrei să oprească în zbor avionul cu motor ?
Juna Rodică – aşa o cheamă pe candiduţa la primăria cu antene pe bloc – plonjează taman în lanul de porumb. Câţiva gealaţi- confraţi din stafful electoral o preiau, îi fac poze, le lipesc pe coceni. Apoi scriu pe afişul electoral: „Votaţio!”.
– Bre, strigă unul din remorca plină cu ştiuleţi, nu pui cratimă?
– Nu, mă! Şi la sediul partidului scrie pe maşina şefului „Spalămă”.
În timpul ăsta, alte candiduţe şi alţi candidaţi aşteaptă să fie paraşutaţi.
– Care coboară?, repetă întrebarea pilotul automat.
– Io, io!, strigă candiduţa pe care o cheamă Huţa-Huţa. Dom’ pilot automat, ce mă sfătuiţi să fac? Să mă arunc printre furnale la Copşa Mică sau la Copşa Mare?
– Altceva ce mai doreşte duduiţa?
– Să opriţi la o tinichigerie-vopsitorie. Să vopsesc paraşuta în culorile partidului.
– Nu se poate! În văzduh nu există decât partidul dumneavoastră. Atât.
Ehhhh, oftează contracandiduţa Huţa-Huţa. Apoi, sare fără paraşută. Este prinsă de trei poliţişti locali în braţe, deci scapă cu viaţă.
Doi ani mai târziu.
– Alo, juna Rodică, ce faci dragă? Sunt eu, candiduţa Huţa-Huţa !
– Mă uit la televizor, la primărie. Tu, scumpa mea?
– Beau o cafea, mă dau în leagănul de la primărie, mai postez ceva pe Facebook. Plictisitoare-i viaţa asta!
Din avion, se zăreşte o ţară. Ţara lui Huţa-Huţa.
