Acest sfânt era din Tarsul Ciliciei, din neam mare și bun. Dar făcându-se mai bun după voință, se deprinsese cu meștesugul de doctor, lecuind pe toți cei ce mergeau la el: sufletele cu credința dumnezeiască, iar trupurile cu meștesugul. În zilele împăratului Dioclețian, el a plecat din Tars și a mers la Niceea, în Bitinia. Și fiind folositor și acolo în tot chipul celor ce mergeau la dânsul, și cu credința dumnezeiască, și cu meșteșugul, a fost pârât la împărat. Însă când au venit ca să-l prindă, aflându-l mutat către Domnul, i-au taiat capul și l-au dus la împăratul. Dar pentru nemilostivirea ce au arătat, cei care i-au tăiat capul sfântului îndată au orbit. Iar împăratul a poruncit iarăși să-l ducă să-l așeze la trup. Și daca l-au așezat la trup, se spune că a revenit vederea celor ce orbiseră atunci când au tăiat capul sfântului.