Nicoleta Dumitrescu
Depunerea mandatului de către premierul desemnat Nicolae Ciucă arată, clar, cât de dur și în ce condiţii s-a ajuns să se facă politică în România. Poate să ardă ţara, că unii dintre lideri tot se piaptănă și se uită în oglindă spunându-și, cu voce tare, cât de frumoși, buni și deștepţi sunt ei!
Forţarea capitulării în cazul unui fost general, acum în rezervă, expus la foc încrucișat nu doar între taberele partidelor, ci inclusiv între cele ale liberalilor care erau în permanentă legătură cu dealul Cotrocenilor, scrie însă noi file în cartea istoriei vremurilor de astăzi ale României. Bântuită de valurile nesfârșite ale pandemiei, ţara pare că ea însăși are nevoie de oxigen, de la o zi la alta arătând că este sufocată de nepriceperea acelora care, dându-se specialiști, inclusiv în medicină, nu știu altceva decât să taie chirurgical și să lase rănile deschise.
Ieri, birourile permanente reunite ale Parlamentului au luat act de faptul că Nicolae Ciucă nu mai merge înainte cu programul său de guvernare și nici cu miniștrii care, tot ieri, ar fi trebuit să fie audiaţi. Decizia însă era previzibilă, având în vedere faptul că, oricât s-ar fi dat peste cap Ciucă, acesta nu ar fi reușit să obţină voturile necesare în Parlament, iar asta ar fi însemnat că ar fi fost ca o copie la indigo a ceea ce s-a întâmplat cu Guvernul Cioloș, adică să pice la vot!
Acum, totul se ia de la capăt, mai ales cu negocierile. USR, pe de o parte, prin vocea lui Cioloș, așteaptă invitaţie și, eventual, flori și un nou inel de logodnă, acesta anunţând că nu va începe negocierile decât în momentul în care o să fie clar că liberalii doresc refacerea coaliţiei. Pe de altă parte, și cei de la PSD se ţin pe poziţie, încă de ieri social-democraţii fiind credidaţi că ar avea și cele mai mari șanse la guvernare. Situaţie pe care liderul Marcel Ciolacu nu a negat-o, acesta declarând că ”PSD își asumă, și în această criză, să intre la guvernare”.
Cu siguranţă, însă, această asumare va avea și ea preţul său, iar asta se va traduce în funcţii, evident mai ales de miniștri. Oricum, dacă până acum liberalii le-au tot arătat celor de la PSD ușa și cartonoșul roșu, nu mai vorbim de ”alinturile” prezidenţiale strecurate și rostogolite ori de câte ori se prindea momentul, inclusiv în cazul intervenţiilor televizate la ceas de seară, colaborarea liberalilor cu social-democraţii pare că nu mai poate fi evitată la nesfârșit.
Rămâne de văzut însă ce se va întâmpla în următoarele zile, dacă tot Nicolae Ciucă va fi nominalizat sau altă persoană, dar, mai ales, ce fel de mandat de negocieri va exista din partea aceluia care va trebui să pună pe șine Guvernul. Oricum, ușor nu va fi, având în vedere faptul că, de la o zi la alta, nenumăratele crize reușesc să rupă și mai tare sacul din care tot curg problemele, una peste alta. Urcaţi în vagoane și făcând cu mâna la popor, politicienii par însă că nu reușesc să înveţe nimic din experienţele pe care le tot repetă în laboratoarele partidelor. Iar o explicaţie ar fi aceea că se încăpăţânează să considere că totul începe și se termină la ei! Iar asta, din păcate, se vede și mai tare în vremurile de astăzi!
