Luiza Rădulescu Pintilie
“Doamne, dă mintea cea de pe urmă / celor ce conduc toate laboratoarele lumii !/ Să inventeze un virus al iubirii/ atât de contagios încât să infecteze pe toată lumea./ Să nu scape nimeni, nici dacă se spală ore în şir pe mâini !/ Şi dacă a apucat cineva să fie infectat,\ să nu scape nici dacă îşi scoate inima şi o trece prin/ maşina de spălat !/ Să-şi iubească fiecare /aproapele ca şi cum ar fi el însuşi /Dar mi-e teamă că toţi depistaţii pozitiv vor fi arătaţi/ cu degetul. Iar cei vaccinaţi şi imuni vor poza în purtători de iubire/ şi adevăr pe la televiziuni,/ organizând teledonuri să ne scape de molimă pe noi,/ infectaţii de iubire.”
Scrisă în plină pandemie- mai 2020- de regizorul, poetul , traducătorul Toma Enache , poezia “Infectaţi de iubire” dă titlul celui mai nou volum de versuri pe care îl semnează, după cele apărute în 1993 şi 2002- “Arta destinului “ şi “Lagărele minţii “. Confirmând în vers că menirea literaturii este aceea de a da realităţii chip, emoţie, poveste- şi ce realitate mai puternică decât cea pe care a aşezat-o, în ultimii doi ani, peste întreaga lume coronavirusul ar fi fost de ales ?! Dar şi făcând cumva un pas mai departe- acela de a oferi, prin iubire, o ancoră de siguranţă şi vindecare, ca o alternativă la debusolarea, la temerile, la tragediile pe care le-a semănat acestă molimă. Şi o face cu talentul şi ineditul viziunii regizorului de succes care este Toma Enache, pe care ploieştenii l-au descoperit mai ales prin cutremurătorul său film “Între chin şi amin “- al cărui titlu este tot un vers care îi aparţine încât, impresionaţi de transpunerea artistică a dramaticului episod de distrugere pishică a individului din timpul regimului comunist cunoscut drept “Experimentul de la Piteşti” au lansat, de la Ploieşti, ideea includerii acestui film pe lista celor propuse de România drept candidaturi la Oscar. Dar acelaşi Toma Enache este şi realizatorul primului film artistic din istorie vorbit în aromână ( “Nu sunt faimos dar sunt aromân )- el însuşi văzând lumina zilei la Constanţa, dar provenind dintr-o familie de emigranţi aromâni, aşa cum este autorul traducerii ,de exemplu, al Luceafărului lui Eminescu şi al unor piese ale lui Caragiale în aromână, al punerii în scenă a zeci de piese ale căror reprezentaţii s-au bucurat de succes în ţară şi în străinătate. De altfel, metafora pare să fie puntea pe care o construieşte, cu forţă şi cu emoţie deopotrivă, Toma Enache între poezie şi film, între film şi poezie, între acestea şi realitate, considerând- după propria-i mărturisire- că adevărul şi iubirea sunt coloane ale existenţei, dar şi că “ Orice viaţă, oricât de banală sau inutilă a fost, lasă în urmă măcar un vers. O dâră de poezie “- acest gând fiind înscris şi pe coperta noului volum. . În acelaşi timp, în deschiderea cărţii apărute cu susţinerea financiară a firmei BES România şi implicarea de suflet a directorului general al acesteia, Maria Martha Mocanu- cea care a făcut de fapt posibil ca filmul “Între chin şi amin “ să ruleze şi la Ploieşti- am notat în câteva cuvinte dintre multele care s-ar fi putut spune despre poet :”Autorul nu se sfieşte să se înfăţişeze îndrăgostit sau rănit de iubire, împovărat de dor sau cu rănile sângerânde ale despărţirii, confuz în faţa provocărilor vieţii ori uimit de frunza albastră a toamnei, vulnerabil în faţa femeii cuceritoare ori atât de mândru de originile sale aromâne încât e convins chiar că într-o zi ar putea cânta din fluier şi toate turmele infinite de oi armâneşti vor veni să se împărtăşească pe limba lor uitată !”(Ultima dorinţă vie). Şi toate acestea i se arată cititorului venind nu numai dinspre cuvinte , ci şi dinspre imaginile pe care autorul le conturează ca pe o peliculă de film “. Poate şi pentru că acest volum poate fi considerat şi un fel de … avanpremieră la un nou film ce va purta semnătura regizorului Toma Enache, despre o tulburătoare poveste de dragoste. Aşa încât, cei care vor vrea să facă deja primii paşi pe acea punte pe care spuneam că ştie atât de bine să o zidească regizoral îşi pot oferi privilegiul de a avea şi de a-i citi mai întâi noua carte- dedicată soţiei sale, de a descoperi frumosul dialog al cuvintelor în limba română cu cele în aromână (Legile iubirii- Dimândărili ali vreari ;Cunosc o femeie- Cânoscu ună mul’ eari;Când mi-er dor de tine- Cându n’ i easti dor di tini; Cea mai frumoasă poezie-Nai ma muşata poemată ) şi, poate, de a-l însoţi în calda şi înălţătoarea rugăciune aşezată în vers:” Iubesc Doamne, ajută neiubirii mele !”. Fiindcă aşa cum spuneam în aceleaşi rânduri de deschidere a cărţii, puţine mai pot fi adăugate adevărului, iubirii şi credinţei…Cartea va fi lansată, chiar în aceste zile, la Iaşi, unde regizorul Toma Enache pune în scenă un nou spectacol, un eveniment similar urmând să fie pregătit şi pentru iubitorii de poezie ploieşteni.
