Cel mai recent raport MCV pentru România, prezentat de Comisia Europeană la 22 noiembrie 2022, a arătat că progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din MCV asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. Comisia a precizat că de acum înainte nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept, potrivit Agerpres.
Mecanismul privind statul de drept în Uniunea Europeană a fost instituit de Comisia Europeană în anul 2020 şi are ca obiectiv promovarea statului de drept şi prevenirea apariţiei unor probleme sau agravarea acestora, prin monitorizarea tuturor statelor membre ale Uniunii la acest capitol. În acest sens, Comisia prezintă anual rapoarte privind statul de drept pentru fiecare stat membru în parte. Rapoartele anuale acoperă patru piloni: sistemul judiciar, cadrul anticorupţie, pluralismul mass-mediei şi alte aspecte instituţionale legate de sistemul de control şi echilibru, conform informaţiilor https://ec.europa.eu/.
România a fost monitorizată de Comisia Europeană la capitolul Justiţie şi Afaceri Interne, de la 1 ianuarie 2007, de când a devenit stat membru al UE. Monitorizarea României în domeniul justiţiei a intervenit în contextul în care, la 1 ianuarie 2007, în România persistau anumite deficienţe în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, care puteau împiedica, în opinia oficialilor europeni, aplicarea efectivă a legislaţiei, a politicilor şi a programelor europene, scrie ec.europa.eu. Comisia a introdus, astfel, un mecanism fără precedent, de cooperare şi verificare aplicat doar Bulgariei şi României, în vederea monitorizării evoluţiilor în domeniile Justiţie şi Afaceri interne. Mecanismul de Cooperare şi de Verificare instituit asupra României a fost reglementat prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei, din 13 decembrie 2006, conform https://www.just.ro/.
În cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini România în vederea remedierii deficienţelor din justiţie, dar şi de a verifica periodic progresele în raport cu cele 4 obiective de referinţă, stabilite pentru reforma sistemului de justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei.
Cele 4 obiective de referinţă pe care România trebuia să le atingă, pentru a fi ridicată monitorizarea, erau: consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie (1); instituirea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancţiuni disuasive (2); înlăturarea corupţiei la nivel înalt (3); înlăturarea corupţiei la nivelul administraţiilor locale (4).
În ianuarie 2017, Comisia a făcut o evaluare cuprinzătoare a progreselor din cei 10 ani de funcţionare a mecanismului şi a stabilit 12 recomandări specifice care, atunci când ar fi realizate într-o manieră ireversibilă, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV, informează https://ec.europa.eu/.
