* Dependenţa de tutun este o boală, nu un viciu
* Unul din 3 tineri europeni cu vârsta sub 24 de ani este fumător
* Ţigările neconvenţionale nu înseamnă un risc scăzut
Consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese premature în fiecare an la nivelul Uniunii Europene, iar aproximativ 50% dintre fumători mor cu aproximativ 14 ani mai devreme decât oamenii care nu fumează, arată datele oficiale de la nivelul UE, citate de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București – cel mai mare spital de boli pulmonare din țară și unul dintre cele 6 spitale din țară unde Ministerul Sănătății derulează un program de prevenire și combatere a consumului de tutun, potrivit unui documentar realizat de Hotnews. Din punct de vedere medical, dependența de tutun nu este considerată un obicei, un viciu, o plăcere, o libertate sau alegerea unui stil de viață, ci o boală.
De altfel, Ministerul Sănătății derulează un subprogram de Prevenire și Combatere a Consumului de Tutun în 6 spitale din țară: Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din București, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu din București, Spitalul Victor Babeș din Timișoara, Spitalul Județean Târgu Mureș, Spitalul Județean Focșani și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași. În aceste centre se realizează consiliere specifică dependenței de tutun prin educație terapeutică, suport comportamental, asistență psihologică și farmacoterapie. În ciuda progreselor considerabile înregistrate în ultimii ani, numărul fumătorilor în UE este încă ridicat – 26% din populația totală și 29% dintre tinerii europeni cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani fumează. În luna noiembrie a fost marcată, ca în fiecare an, Ziua Națională fără Tutun, prilej de a readuce în atenția publicului consecințele pe termen lung, atât ale fumatului activ cu un trend ascendent, vizibil la utilizarea dispozitivelor electronice și tutunului încălzit, cât și ale fumatului pasiv. În anul 2022, campania a evidențiat efectele negative ale fumatului asupra oamenilor și asupra mediului, de la cultivarea tutunului, până la producție și consum. Statisticile la nivel mondial sunt îngrijorătoare deoarece fumatul contribuie la încălzirea globală, fiind responsabil de eliberarea a peste 80 milioane de tone de CO2/anual (14g CO2/per țigară), cantitate echivalentă cu emisiile generate de 17 milioane de vehicule pe benzină. Popularizarea țigărilor electronice adâncește problema deșeurilor deoarece acestea conțin metale grele, plastic și baterii, care aruncate necorespunzător sunt generatoare de deșeuri periculoase.
La nivelul Uniunii Europene consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an, decese premature, aproximativ 50% dintre fumători mor cu aproximativ 14 ani mai devreme. În ceea ce privește consumul de tutun în România, 30,7% dintre adulții cu vârstă de minimum 15 ani (40,4% bărbați și 21,7% femei) consumă curent o formă de tutun: țigări convenționale, dispozitive electronice sau produse cu tutun încălzit. Aproape jumătate din populația României declară expunere cel puțin o dată pe săptămână la tutun, conform Eurostat, 2019, iar profilul fumătorului român evidențiază cel mai mare procent de fumători în rândul persoanelor cu studii medii, urmate de persoanele cu studii postliceale și studii superioare, iar pe ultimul loc persoanele cu cel mult 10 clase, o diferență semnificativă dacă o comparăm cu alte state Europene unde persoanele cu studii superioare au cel mai scăzut procent de fumători.
La nivel național, încurajarea renunțării la fumat a continuat și prin activități de consiliere telefonică: linia Telefonică gratuită – Tel Verde STOP FUMAT: 0800878738628, activități de informare prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare: rețele de socializare, pagina de internet. Numărul total de persoane care au apelat gratuit linia telefonică Tel Verde – STOP FUMAT în anul 2022 a fost de 4.229. S-a remarcat o creștere exponențială a numărului total de persoane care au accesat informații în mediul virtual, în vederea renunțării la fumat: octombrie 2022 – 69.841 persoane, 2021 – 87.389 persoane, 2020 – 81.826 persoane, 2019 – 37.510 persoane; cu toate acestea numărul total de persoane care au beneficiat de tratament medicamentos la nivel național, în vederea renunțării la fumat, a scăzut semnificativ, comparativ cu anii precedenți: 2019 – 938 persoane, 2020 – 648 persoane, 2021 – 355 persoane, 2022, semestrul I – 134 persoane. Situația este generată de perioada pandemică COVID-19, de numărului mic de unități sanitare implicate, dar, situația critică a ultimului an o reprezintă sistarea distribuției terapiei cu Vareniclină, singura opțiune terapeutică a acestui moment fiind produșii de substituție nicotinică, care se pot utiliza și fără recomandarea medicului, astfel că, pacienții consiliați pot să își achiziționeze aceste produse fără a mai beneficia de consultații în cadrul Centrului Antifumat. Renunțarea la fumat presupune combinarea următoarelor componente: educație terapeutică: explicarea dependenței de tutun, a consecințelor asupra sănătății, a beneficiilor renunțării la fumat și a mecanismului de acțiune a terapiei specifice;terapie cognitiv-comportamentală – identificarea factorilor comportamentali specifici, creșterea motivației și reducerea temerilor; farmacoterapie. Un trend destul de bine cunoscut îl reprezintă consumul țigărilor neconvenționale, iar în acest sens prof. dr. Florin Mihălțan, președinte ENSP (European Network for Smoking and Tobacco Prevention) declară: “Suntem la a 20-a aniversare a Zilei Naționale fără Fumat, o inițiativă care merită încurajată și menținută, deoarece în România, la ora actuală, există nu doar un asediu din partea industriei tutunului legat de țigara convențională, dar și o ofertă nouă de produse alternative “așa zise sigure” care reprezintă o nouă provocare pentru sistemul sanitar. Având în vedere sloganul lansat de OMS de Ziua Internațională Antifumat considerăm că este important să reiterăm și la nivel național impactul asupra sănătății populației României a consecințelor induse atât de țigările convenționale, cât și al produselor noi: țigara electronică și tutun încălzit. Tinerii noștri trebuie să știe că atunci când aleg țigara electronică și se gândesc că astfel nu fumează, nu aleg un risc scăzut, ci unul necunoscut.”
În februarie 2020, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au confirmat 2.807 cazuri de leziuni pulmonare asociate utilizării de țigări electronice sau vaping (EVALI) și 68 de decese atribuite acestei afecțiuni. CDC a identificat acetatul de vitamina E ca o substanță chimică ce produce îngrijorare și risc de dezvoltare a EVALI. Până la acest moment au fost identificate peste 2.000 de substanțe chimice în țigările electronice, dintre care marea majoritate sunt neidentificate. Pe lângă cofeina evidențiată în jumătate din produse, au fost identificate produse chimice toxice și pesticide cu efect iritativ asupra căilor respiratorii. Conform aceleași surse în 2022, 2,55 milioane de elevi de gimnaziu și liceu din SUA au folosit țigări electronice în ultimele 30 de zile, inclusiv 3,3% (380.000) dintre elevii de gimnaziu și 14,1% (2,14 milioane) dintre elevii de liceu.
Țigările neconvenționale „conțin o cantitate mai ridicată de nicotină, comparativ cu țigările clasice și au un potențial adictiv ridicat, studiile demonstrând că adolescenții care încep să utilizeze țigări electronice în mod regulat sunt de 4 ori mai predispuși să fumeze țigări convenționale după 18 luni. Trebuie să menționez că efectele consumului de țigări neconvenționale nu au fost studiate timp îndelungat pentru a se cunoaște cu certitudine efectele lor pe termen lung.” precizează asist. univ. dr. Luiza Ana Iorga.
Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta consideră că este necesară adoptarea de urgență a unor măsuri care să ducă la scăderea numărului de tineri expuși la consumul de tutun și țigări electronice, a unor de politici integrate care să ne permită să respirăm un aer curat.
