Lucian Avramescu
(14 august 1948 – 12 decembrie 2021)
Să ne-nchipuim în astă zi
Fără să înfăptuim păcat
Că un delator pe nume Iuda
În Iudeea nici n-a existat
Cina cea de Taină-a rămas taină
Toți cei de la masă n-au clipit
Iar din cer, cel Tată n-a permis
Să își lase Fiul răstignit
Lumea prin măcel n-a fost mai bună
Prin cea mai nedreaptă răstignire
E la fel de rea și de hapsână
Și se autorăstignește în neștire
Eu mi-l imaginez pe Iisus Fiul
Ca pe-un curcubeu de după ploi
Sus fiind, alături de-al său Tată
Și-n același timp trăind aici cu noi
Să ne fie el Învățătorul
Nu on line, ci lângă noi, aproape
Să ne-nvețe zborul către stele
Și să mergem fără bărci, pe ape
Să predea din munte modestia
Ochii lui ca doi frumoși lăstuni
Să ne pună aripi care nu sunt
Iar nebunii să ni-i facă buni
Azi e-n cer, cu Maica lui alături
Și cu Tatăl care-a-ngăduit
Cea mai dură lecție a lumii
Dar se pare că n-a folosit
Noi, carantinați aici pe Terra
Punem fard păcatului mereu
Și sunt mulți, parcă prea mulți în lume
Trăind fără nici un Dumnezeu
(29 aprilie 2021, Sângeru)
