Inteligența artificială, între o tehnologie „puternică și unică“ și fabulație!
Într-un singur an, conceptul de inteligenţă artificială (AI) a trecut de la a reprezenta un sinonim pentru science fiction la a deveni un instrument folosit de milioane de oameni, pe măsură ce experţii avertizează asupra riscurilor sale şi pe fondul apariţiei primelor încercări de a o reglementa la nivel mondial, a relatat Agenția EFE, preluată de Agerpres.
Declanşatorul acestei tehnologii a venit din popularitatea chatbot-ului ChatGPT pe care compania OpenAI l-a lansat în noiembrie 2022 şi care, în câteva zile, a captat atenţia a milioane de oameni.
În 2023, marii giganţi ai tehnologiei – care experimentează şi ei cu această tehnologie de ani de zile – s-au alăturat cursei pentru a deveni AI de referinţă.
„Anul acesta a fost marcat de întrebarea: ‘Care-i treaba cu AI?’ A fost un an educaţional grozav pe toate pieţele globale pentru AI”, a declarat pentru EFE Jenalea Howell, unul dintre organizatorii conferinţei The AI Summit New York.
Utilizatorii şi-au dat seama rapid că răspunsurile AI nu sunt întotdeauna corecte şi că uneori AI comite ceea ce este cunoscut sub numele de „halucinaţii”, adică momentele în care inteligenţa artificială generează informaţii false. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de „halucinaţie AI” sau „confabulaţie”, a fost cel în care nişte avocaţi au prezentat un text plin de cazuri care fuseseră inventate de ChatGPT.
Scriitori precum George R.R. Martin şi Sarah Silverman au denunţat OpenAI şi Meta pentru „furtul” operelor lor.
Au devenit virale şi imaginile generate de AI fără niciun fel de watermark (watermark-ul reprezintă o modalitate de protecţie a documentelor oficiale, ce face imposibilă, sau măcar dificilă, duplicarea lor neautorizată sau falsificarea – n.r.), ceea ce a derutat internauţii, cum a fost cazul imaginii hiperrealiste a Papei Francisc îmbrăcat într-o haină albă modernă, care a fost creată cu ajutorul programului Midjourney.
Anul acesta, atât echipa fostului preşedinte Donald Trump, cât şi cea a lui Ron DeSantis, ambii candidaţi la alegerile primare din Partidul Republican pentru desemnarea alesului formaţiunii politice la alegerile prezidenţiale din SUA din 2024, au folosit conţinut generat de inteligenţă artificială.
Peter Lee, vicepreşedinte corporativ şi şeful Microsoft Research, s-a declarat îngrijorat să vadă că, la doar câteva zile după lansarea ChatGPT, a început să primească e-mailuri de la medici care îi povesteau că folosesc deja tehnologia în diagnosticele lor.
„Acest lucru ne-a emoţionat foarte mult, dar ne-a şi îngrijorat foarte mult”, a declarat Lee pentru EFE, deoarece, în ciuda faptului că este o „tehnologie nouă, puternică şi unică”, trebuie să existe o reglementare înainte de a fi folosită ca un simplu instrument în medicină.
În martie, peste o mie de antreprenori şi cercetători din sectorul tehnologiei au cerut într-o scrisoare cu ton apocaliptic ca sistemele AI „mai puternice decât GPT-4” – cel mai recent model al OpenAI – să fie suspendate timp de şase luni.
Două luni mai târziu, sute de experţi – inclusiv directorii generali ai Google DeepMind, Anthropic şi OpenAI – au avertizat că AI implică un „risc de extincţie” comparabil cu cel al pandemiilor sau al unui război nuclear.
În septembrie, Elon Musk, Zuckerberg, Gates, Sundar Pichai – CEO al Alphabet (compania-mamă a Google) – şi Sam Altman, şeful OpenAI, au mers în Senatul SUA pentru o dezbatere privind reglementarea AI.
Cu toate acestea, prima entitate care a elaborat întâia reglementare majoră pentru AI în lumea occidentală a fost Uniunea Europeană, care în decembrie a convenit – după 36 de ore de negocieri – cu privire la legea inteligenţei artificiale.
Acest regulament permite sau interzice utilizarea tehnologiei în funcţie de riscul pe care îl prezintă pentru oameni şi urmăreşte să stimuleze industria europeană împotriva unor giganţi precum China şi SUA.
Personalităţi care ne-au părăsit în 2023
În 2023, scriitorul Milan Kundera, mercenarul rus Evgheni Prigojin, politicianul italian Silvio Berlusconi, cântăreaţa Tina Turner şi actorul Matthew Perry, Chandler din serialul american “Friends”, au murit, scrie news.ro.
Astfel, în prima lună a anului s-a stins, printre alții, din viață, Gina Lollobrigida, 95 de ani- actriţă italiană şi eroină din „Fanfan la Tulipe” şi „Notre Dame de Paris”.
Pe 5 februarie a murit Pervez Musharraf, 79 de ani, ultimul conducător militar al Pakistanului (1999-2008), un aliat-cheie al Washingtonului împotriva Al-Qaida, iar pe 15 februarie – Raquel Welch, 82 de ani, actriţă şi sex-simbol de la Hollywood.
În aprilie au decedat Mary Quant, 93 de ani, creatoare de modă din anii 1960, care a popularizat fusta mini , precum și Harry Belanfonte, 96 de ani, superstar american al cântecului şi filmului, luptător pentru drepturile omului în Statele Unite şi în străinătate.
Pe 24 mai a făcut înconjurul lumii știrea stingerii din viață a artistei Tina Turner, 83 de ani, „Queen of Rock’n’Roll” cu 8 premii Grammy.
Silvio Berlusconi, 86 de ani, fost magnat mass-media şi preşedinte al Consiliului italian de trei ori în nouă ani s-a stins din viață în luna iunie , tot în această lună înregistrându-se și decesul Glendei
Jackson, 87 de ani, actriţă britanică, deţinătoare a două premii Oscar, care a devenit deputat laburist (1992-2015) şi fost ministru al lui Tony Blair (1997-1999).
Pe 1 iulie a murit Victoria Amelina, 37 de ani, scriitoare ucraineană, rănită mortal într-un atac rusesc, ipe 21 iulie- Tony Bennett, 96 de ani, ultimul mare cântăreţ de muzică populară american, iar pe 26 iulie – Sinead O’Connor, 56 de ani, cântăreaţă irlandeză iconoclastă, interpretă a piesei „Nothing compares to you” şi militantă împotriva abuzurilor sexuale din Biserică.
În luna următoare au murit Evgheni Prigojin, 62 de ani, fondator şi lider al grupului paramilitar rus Wagner, moare într-un accident de avion care ridică semne de întrebare, Occidentul şi Ucraina suspectând implicarea Kremlinului și Mohamed AL-Fayed, 94 de ani, multimilionar egiptean, fost proprietar al Harrods şi proprietar al Ritz, tatăl lui Dodi, partenerul prinţesei Diana.
Pe 16 octombrie a murit Martti Ahtisaari, 86 de ani, preşedinte al Finlandei (1994-2000) şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2008).
Henry Kissinger, 100 de ani, secretar de stat american, figură istorică şi controversată a diplomaţiei americane în timpul Războiului Rece s-a stins din viață în luna noiembrie, iar în aceatsă ultimă lună a anului au murit Sandra Day O’Connor, 93 de ani, prima femeie care a făcut parte din Curtea Supremă a SUA, numită în 1981 de preşedintele republican Ronald Reagan, Ryan O’Neal, 82 de ani, actor american cunoscut pentru rolurile din „Love Story” şi „Barry Lyndon” , șeicul Nawaf Al-Ahmad, emirul Kuweitului , Wolfgang Schäuble, fost ministru de finanţe al Germaniei şi unul dintre arhitecţii reunificării ţării, Jacques Delors, fost preşedinte al Comisiei Europene și Gaston Glock, fabricantul celebrului pistol Glock.
Anul viitor, marile economii ale lumii vor fi asiatice
Clasamentul celor mai mari economii ale lumii va arăta diferit în 2024, faţă de situaţia prezentă, poziţiile de top urmând să fie deţinute majoritar de ţări asiatice, conform prognozelor organismelor internaţionale, citate de bursa.ro.
Forumul Economic Mondial (WEF) susţine, citând date ale Băncii Mondiale şi Forumului Monetar Internaţional (FMI), că ţările din Asia vor deţine patru din primele cinci poziţii ale topului marilor economii ale lumii, după mărimea Produsului Intern Brut (PIB) în 2024, ceea ce va duce mai jos în acest clasament statele europene care încă sunt puteri economice.
Creşterea economică a Chinei a fost solidă încă din anii 1990, în timp ce India şi Indonezia au intrat mai recent în top 10 al celor mai mari economii din lume, iar aşteptările arată că aceste două ţări asiatice (India şi Indonezia) vor ajunge pe poziţiile trei şi cinci în 2024, când Japonia este preconizată să se claseze pe locul al patrulea, în timp ce Rusia va urca pe locul al şaselea.
Potrivit acestui top, în 2024, China va fi cea mai mare economie a lumii, detronând SUA, care vor ajunge pe locul al doilea. Urmează, conform scenariului mai sus menţionat, India, Japonia şi Indonezia. Pe următoarele locuri în Top 10 vor fi Rusia, Germania, Brazilia, Marea Britanie şi Franţa.
Conform estimărilor Statista pentru anul 2030, clasamentul va fi puternic modificat, iar ţările emergente precum China, India, Rusia şi Brazilia, vor creşte mai rapid decât statele industrializate. Statista anticipează că, în 2030, China va continua să fie cea mai mare economie a lumii, cu un PIB de 31,7 trilioane de dolari, urmată de SUA, cu 22,9 trilioane de dolari. Pe poziţia a treia va figura India, cu un PIB de 7,97 trilioane de dolari, urmată de Brazilia, cu 5,86 trilioane de dolari, şi Japonia, cu 5,85 trilioane de dolari. Pe locul al şaselea apare Rusia, cu 4,73 trilioane de dolari, urmată de Germania, cu 4,44 trilioane de dolari, Franţa, cu 4,20 trilioane de dolari, Marea Britanie, cu 3,64 trilioane de dolari, şi Mexic, cu 2,99 trilioane de dolari. Scenariul pentru 2030 plasează Indonezia doar pe poziţia a 12-a, cu un PIB de 2,44 trilioane de dolari, înaintea sa aflându-se Italia, cu 2,86 trilioane de dolari.
Previziunile lui Nostradamus pentru 2024, „un an haotic”
Nostradamus este un nume care încă stârnește curiozitatea și fascinația oamenilor de-a lungul timpului. Michel de Nostredame, pe numele său real, a fost un astrolog, medic și unul dintre cei mai celebri profeți și clarvăzători ai tuturor timpurilor. Născut în Franța în secolul al XVI-lea, el și-a câștigat renumele prin previziunile sale misterioase, care, în mod uluitor, par să fi avut o corespondență cu evenimentele ulterioare din istorie, potrivit comunicate.info.
Predicțiile lui Nostradamus pentru anul viitor anunță „haos” și deja declanșează incertitudine în întreaga lume. Profetul a anunțat un conflict de șapte luni care a fost interpretat ca începutul celui de-al treilea război mondial. Unii cred că războiul din Ucraina corespunde acestei profeții, alții au în vedere posibilitatea unui conflict major declanșat de China din cauza înclinațiilor sale către Taiwan. Profetul a prezis un nou război în care vor fi implicate mai multe puteri mondiale, inclusiv Statele Unite, Rusia și China.
Iată și alte profeții pentru anul care va începe peste câteva zile: cutremur devastator în California; o schimbare la Vatican și un nou Papă – “o persoană obscură și periculoasă care va face scandal”; liderul Rusiei, Vladimir Putin, se va confrunta cu un test major în 2024, anul dragonului; China preia conducerea internațională; apariția unui lider carismatic din Europa; progrese științifice pentru producția de organe artificiale în imprimarea 3D sau datorită descoperirii de noi materiale compatibile cu corpul uman; inteligența artificială va face un salt spectaculos.
