Renunţarea la gluten în lipsa unei indicaţii medicale poate avea consecinţe negative
Cu gluten sau fără? În ciuda popularității lor, dietele fără gluten ar trebui adoptate doar de către persoanele care au fost diagnosticate cu intoleranță sau alergie la această proteină sau cu boală celiacă. Altfel nu aduc niciun beneficiu, din contră, renunțarea la gluten în lipsa unei indicații medicale poate avea consecințe negative, potrivit Hotnews. Glutenul este o proteină compusă din două subtipuri principale: glutenina și gliadina. Se găsește în majoritatea cerealelor, precum grâul, orzul, secara și hibrizii acestora, oferindu-le produselor de panificație și patiserie elasticitate și consistență. Glutenul conferă pâinii și produselor similare o textură moale și ușor de mestecat. Majoritatea oamenilor consumă zilnic gluten – în medie între 5 și 20 de grame, potrivit unor statistici – și îl pot tolera fără probleme. Evitarea glutenului este însă crucială pentru persoanele care suferă de boală celiacă, de alergie sau de sensibilitate la gluten.
1. Boala celiacă: e o afecțiune autoimună în care consumul de gluten declanșează reacții agresive ale sistemului imunitar împotriva mucoasei intestinale. Afecțiunea provoacă inflamație și deteriorare la nivelul intestinului subțire, afectând absorbția adecvată a nutrienților din alimente. Simptomele pot varia de la digestive, cum ar fi balonare, diaree, dureri abdominale, la simptome non-digestive, precum oboseală, iritabilitate, probleme dermatologice sau pierdere în greutate. Singurul tratament eficient este evitarea completă a glutenului.
2. Alergia la gluten: se referă la reacțiile alergice imediate la gluten, deși, în mod specific, alergia la gluten este destul de rară. Alergia presupune o reacție a sistemului imunitar care apare rapid după consumul de gluten, manifestându-se prin simptome alergice tipice, precum umflături, mâncărime, dificultăți de respirație sau chiar șoc anafilactic. Tratamentul implică evitarea completă a glutenului și adesea necesită gestionarea simptomelor cu ajutorul antihistaminicelor sau al altor medicamente.
3. Intoleranța la gluten (sensibilitatea non-celiacă la gluten): este o reacție la gluten care nu implică sistemul imunitar și nu produce daune la nivelul intestinului ca în cazul bolii celiace. Persoanele cu intoleranță la gluten pot experimenta simptome digestive sau alte simptome neplăcute, cum ar fi balonarea, durerile abdominale, oboseala sau durerile de cap, fără să prezinte markeri specifici de boală celiacă sau alergie la gluten. Tratamentul constă, de obicei, în eliminarea glutenului din dietă pentru a ameliora simptomele.
În cazul intoleranței la gluten nu există analize medicale specifice, ci se încearcă eliminarea glutenului din dietă pentru a vedea dacă simptomele dispar. Pentru diagnosticarea alergiei la gluten sau a bolii celiace, pot fi necesare următoarele teste:
• Teste pentru alergii care detectează imunoglobulinele E specifice;
• Teste pentru anticorpii specifici prezenți în boala celiacă – anticorpii antitransglutaminază, efectuați în cadrul testului Celikey;
• Testare genetică, recomandată în prezența simptomelor specifice bolii celiace, deși un rezultat pozitiv nu garantează dezvoltarea bolii;
• Biopsia intestinală pentru a confirma boala celiacă, dar care necesită consum de gluten pentru acuratețe;
• Dieta de eliminare a glutenului, folosită când simptomele se ameliorează, fiind crucială în diagnosticare.
Dacă ați fost diagnosticat cu boală celiacă, alergie sau intoleranță la gluten, e esențial să evitați orice produs care conține această proteină, cum ar fi:orice aliment din cereale precum grâu, orz, triticale, secară și malț; pâine; bere; anumite bomboane; multe deserturi; prăjituri; cartofi prăjiți; paste; mezeluri procesate; supe; amestecuri pentru sosuri; derivate din malț, inclusiv chifle din malț, oțet din malț, drojdie de bere și bere din malț sau shake-uri cu lapte și malț; anumite tipuri de sos de soia.
Alte produse, în special cele procesate, pot conține gluten ascuns. Orice persoană care trebuie să urmeze o dietă fără gluten ar trebui să verifice eticheta alimentelor pentru a se asigura că produsul nu conține gluten. Produsele vândute ca fiind fără gluten pot conține urme de gluten, în special dacă au fost fabricate într-o unitate ce produce și alimente pe bază de grâu. Produsele nealimentare care pot conține gluten includ:ruj, luciu de buze și balsam de buze; unele medicamente și suplimente.
Riscurile unei diete fără gluten la persoanele care îl pot tolera
Deși mulți oameni consideră că dietele fără gluten sunt mai nutritive și conțin mai multe minerale și vitamine decât alimentele convenționale, lucrurile stau exact invers. Alimentele fără gluten sunt, de obicei, mai sărace în acid folic, fier și alți nutrienți decât alimentele care conțin gluten. De asemenea, produsele fără gluten tind să conțină mai puține fibre și mai mult zahăr și grăsimi. Unele studii au constatat o tendință către creștere în greutate și obezitate printre cei care urmează diete fără gluten (inclusiv cei cu boala celiacă).
Cerealele care conțin gluten reprezintă o sursă esențială de nutrienți pentru majoritatea oamenilor, furnizând fibre alimentare și alte substanțe nutritive, în special atunci când sunt consumate în forma lor integrală. Aceste alimente au o contribuție semnificativă în asigurarea necesarului zilnic de fibre, esențiale pentru o digestie sănătoasă și pentru menținerea echilibrului nutrițional. Pâinea integrală și alte produse pe bază de cereale integrale reprezintă surse naturale sau îmbogățite cu următoarele substanțe nutritive esențiale: Fier; Calciu; Fibre; Tiamină; Riboflavină; Niacină; Acid folic. Prin urmare, adoptarea unei diete fără gluten poate duce la carențe nutriționale. Unele tipuri de pâine și cereale fără gluten pot conține un nivel diferit de nutrienți în comparație cu produsele pe care le înlocuiesc.
Mai mult decât atât, unele alimente fără gluten pot avea niveluri mai ridicate de grăsimi și zahăr în comparație cu produsele care conțin gluten. Este esențial să citești etichetele alimentelor, nu doar pentru a verifica prezența glutenului, ci și pentru a evalua conținutul general de nutrienți, cantitatea de sare, caloriile provenite din grăsimi și cele provenite din zaharuri.
Potrivit unui studiu din 2017, consumul de gluten în sine nu sporește riscul de boli de inimă. Însă, renunțarea la cerealele integrale, în efortul de a evita glutenul, poate crește, de fapt, riscul de boli cardiovasculare. În plus, costurile produselor etichetate „gluten free” sunt mai crescute decât ale celor tradiționale. Așadar, e indicat să pui în balanță riscurile și beneficiile înainte să renunți la gluten fără să ai o indicație medicală în acest sens.
