Mediul de afaceri din România este în secolul 21 şi politicile publice sunt în secolul 20, de aici avem plăţi ilicite, economia subterană sau ceea ce noi numim concurenţă neloială, a afirmat , preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), Florin Jianu, citat de Agerpres.
“O să vă spun un lucru cu care n-o să fiu foarte popular, şi anume faptul că mediul de afaceri din România este în secolul 21 şi politicile publice din România sunt în secolul 20. De aici avem de fapt această discrepanţă majoră în tot ceea ce se întâmplă şi ajungem la subiectul zilei, şi anume plăţi ilicite, economia subterană sau ceea ce noi numim concurenţă neloială. De foarte mult timp, colegii noştri din diverse organizaţii, fie că sunt transportatori, care, apropo, tocmai m-au anunţat pe grupul nostru de lucru că se pregătesc iarăşi să iasă în stradă pentru că sunt nemulţumiţi de concurenţa neloială şi de fapt că nu se face nimic în sfera concurenţei neloiale, până la cei din turism, din HoReCa, din comerţ, din service-urile auto. Şi ce spun de fapt antreprenorii? Antreprenorii spun în felul următor: ‘vorbim de plăţi digitale, vorbim de e-factură, vorbim de e-transport, de e-sigiliu ş.a.m.d., dar vorbim tot de întreprinzătorii cinstiţi’”, a spus Jianu, la o dezbatere pe tema soluţiilor digitale pentru combaterea economiei informale din România.
Potrivit acestuia, tot cei care făceau înainte factură, fac şi e-factură, tot cei care făceau transport legitim înainte fac şi e-transport etc.
“Cum reuşim de fapt ca prin politicile publice să ajungem la cei pe care nu-i vezi pe radar niciodată? Şi de fiecare dată când vorbim cu ministrul de Finanţe, cu ANAF, cu primul ministru al României, dânşii spun «sigur, vom combate evaziunea, mergem în control». Chiar am avut un caz la un moment dat în care primul ministru ne-a spus «gata, trimitem controlul în HoReCa, în Suceava» şi colegii din Suceava au zis «staţi aşa, că tot la noi veniţi!». Deci, hai să ne punem de fapt de acord unde mergem în control, pe cine de fapt controlăm şi felul în care folosim politicile publice», a susţinut acesta.
În context, şeful CNIPMMR a arătat că, de exemplu, platformele de turism ar trebui amendate şi nu agentul economic care apare înregistrat pe aceasta, deoarece poate să i se ceară un dosar digital pentru a se vedea dacă este autorizat. În opinia sa, trebuie “să ne uităm un pic şi la structura economiei şi la felul în care micii întreprinzători, microîntreprinderile pot să asimileze diverse politici publice”. «Noi am făcut o analiză la nivelul Consiliului IMM-urilor după o lună de la implementarea noului Cod fiscal şi am văzut că 6 din 10 întreprinzători spun că le-au crescut costurile de conformare pentru e-factură. De ce? Pentru că au un grad scăzut de educaţie digitală şi atunci ei nu ştiu cum funcţionează lucrurile astea cu e-factura, deşi ele sunt simple pentru oameni educaţi, şi s-au dus la un contabil, la un auditor, la cineva care ştia, iar asta înseamnă costuri suplimentare. Cred că noi (…) ar trebui să ieşim cu nişte vouchere de digitalizare pe scară largă, pentru că şi asta e o problemă pe care noi o semnalăm. În momentul în care ieşi public şi spui «avem un program de susţinere a mediului de afaceri, beneficiari 100 de companii». Păi, raportat la 1.000.000 de companii mai mult sau mai puţin înseamnă aproape nimic. Adică e probabil un program-pilot. Deci, haideţi să ne uităm şi în această sferă a gradului de educaţie a întreprinzătorilor», a adăugat preşedintele CNIPMMR.
