Vi s-a întâmplat vreodată să uitați dacă ați încuiat ușa sau dacă ați scos fierul de călcat din priză atunci când ați plecat de acasă? Astfel de momente sunt normale și mult mai frecvente decât ați bănui. Asta pentru că memoria este selectivă și influențată de o varietate de factori, precum emoțiile. Potrivit cercetărilor, aproximativ 56% din informații sunt uitate în decurs de o oră, 66% după o zi și 75% după șase zile, potrivit unui documentar prezentat de Hotnews.
Studiile sugerează că evenimentele și informațiile care sunt percepute ca fiind semnificative sau cu încărcătură emoțională puternică sunt mai adesea reținute pe termen lung. Cu toate acestea, chiar și aceste experiențe pot fi uitate în timp, iar detaliile banale pot trece neobservate.
Prin urmare, memoria este un proces complex și dinamic, iar fenomenul uitării este parte integrantă a acestuia. Este perfect normal să avem dificultăți în a ne aminti anumite aspecte, în special atunci când suntem supuși unui volum mare de informații sau când suntem distrași. În multe cazuri, uitarea poate fi un mecanism util de gestionare a încărcăturii cognitive, permițând creierului să se concentreze asupra informațiilor relevante și să le elimine pe cele mai puțin esențiale.
Cercetătorii au investigat motivul pentru care acțiunile de zi cu zi, precum încuiatul ușii, sunt adesea uitate și modalitatea prin care oamenii tind să-și amintească evenimente semnificative în locul detaliilor.
Memoria umană este un proces complex, ce implică interacțiunea între diferite regiuni ale creierului și o varietate de factori psihologici. Există mai multe etape ale procesului de memorie:
• Codificarea: această etapă implică transformarea informațiilor din mediul extern într-o formă care poate fi procesată și reținută de către creier. Informațiile sunt adesea codificate în funcție de caracteristicile lor semnificative sau relevante, cum ar fi semnificația, contextul sau conexiunile emoționale;
• Stocarea: după codificare, informațiile sunt stocate în diferite regiuni ale creierului pentru a fi accesate ulterior. Memoria de lungă durată presupune consolidarea informațiilor în rețele neuronale stabile și durabile, în timp ce memoria de scurtă durată păstrează informațiile temporar până când devin necesare pentru utilizare imediată;
• Recuperarea: această etapă implică aducerea informațiilor stocate înapoi în conștiință și utilizarea acestora pentru a rezolva probleme, a lua decizii sau a relata evenimente trecute. Recuperarea poate fi facilitată de indicii externe sau interne, cum ar fi asocierea cu alte informații sau amintiri similare.
De asemenea, memoria umană poate fi clasificată în diverse tipuri sau sisteme. Printre acestea se numără memoria senzorială, ce constă în reținerea informațiilor pentru o scurtă perioadă de timp imediat după recepționarea lor prin simțurile noastre, precum văz, auz, gust, miros și atingere. Există apoi memoria de scurtă durată, cunoscută și sub numele de memorie de lucru, ce presupune reținerea și manipularea informațiilor pentru o perioadă scurtă de timp, adesea pentru a finaliza o sarcină sau o activitate imediată. În final, memoria de lungă durată implică stocarea informațiilor pentru perioade mai extinse, de la câteva minute până la întreaga viață.
Funcționarea memoriei este influențată de o varietate de factori, inclusiv vârsta, sănătatea creierului, experiențele anterioare, starea emoțională și nivelul de atenție.
Un nou studiu publicat în Neurobiology of Learning and Memory de psihologii de la Universitatea Rice, din SUA, a scos la iveală că anumite experiențe sunt mai bine reținute de majoritatea oamenilor, în timp ce altele sunt uitate mai ușor.
Cu toate acestea, lucrurile nu sunt atât de simple, conform cercetătorilor Fernanda Morales-Calva, absolventă a Universității Rice și Stephanie Leal, profesor asistent în domeniul științelor psihologice. Scopul studiului a fost de a înțelege mai bine modul de funcționare a memoriei umane. Cercetătorii au observat că oamenii au tendința să se concentreze asupra anumitor aspecte ale unei experiențe mai mult decât asupra altora, prioritizând imaginea de ansamblu în detrimentul detaliilor.
„Efortul de a ne aminti anumite lucruri e ceva ce experimentăm cu toții. Dar când vine vorba de înțelegerea memoriei, există multe de descoperit despre cum funcționează cu adevărat. Și există o nouă zonă de cercetare în domeniul memoriei care încearcă să explice de ce ne amintim anumite lucruri mai bine decât altele», a precizat Morales-Calva. De exemplu, conform observațiilor lui Morales-Calva, atunci când oamenii își aduc aminte de evenimentele din anul precedent, ar putea reține o serie de activități diverse, însă doar câteva dintre acestea, în detaliu. De asemenea, Stephanie Leal a menționat că potrivit studiilor anterioare, acele experiențe memorabile pentru o persoană sunt adesea memorabile și pentru alte persoane, precum petrecerile aniversare sau decesul unei persoane apropiate. Aceste evenimente sunt de obicei încărcate emoțional, fiind fie pozitive, fie negative. Această perspectivă a fost utilă în proiectarea studiilor de cercetare care explorează performanța memoriei.
Cercetătorii au evaluat memoria participanților prin prezentarea unor imagini. În timpul testelor de memorie, unele dintre aceste imagini s-au repetat, altele au fost complet noi, în timp ce altele erau foarte asemănătoare și dificil de diferențiat între ele.
Imaginile similare au fost concepute pentru a perturba memoria, reflectând experiențele zilnice obișnuite, cum ar fi încercarea de a-ți aduce aminte dacă ușa este încuiată. Imaginile considerate memorabile au fost cele pe care participanții și le reaminteau cel mai frecvent.
Morales-Calva și Leal au descoperit că, în timp ce participanții își aminteau corect cele mai memorabile imagini, acest efect se diminua după 24 de ore. Acest fenomen era mai pronunțat în cazul experiențelor pozitive, indicând că acestea sunt inițial memorabile, dar au o tendință mai mare să fie uitate în timp.
„Deși avem impresia că știm ce tipuri de experiențe sunt memorabile, de fapt nu știm ce caracteristici ale unei amintiri sunt reținute cel mai bine pe termen lung. De multe ori credem că amintirile emoționante sunt reținute mai bine, dar de fapt, există un echilibru între idee și detaliu, în care caracteristicile centrale ale memoriei sunt accentuate, în timp ce detaliile pot fi uitate, «a precizat Morales-Calva.
Așadar, dacă vă regăsiți printre numeroasele persoane din întreaga lume care nu pot reține dacă au încuiat ușa de la intrare în urmă cu cinci minute sau dacă și-au luat medicamentele, cercetătorii subliniază că nu trebuie să vă faceți griji.
„Creierul uman nu poate să-și amintească toate experiențele pe care le avem așa că trebuie să uităm selectiv informații care nu sunt importante. Acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine de ce ne amintim ceea ce ne amintim,» a menționat Leal.
Există situații în care oamenii, se străduiesc, în mod activ, să uite unele lucruri, în special pe cele legate de evenimente sau experiențe traumatizante sau deranjante. Amintirile dureroase pot fi tulburătoare și pot genera anxietate, așa că există momente în care se dorește eliminarea lor. Cele două forme de bază ale uitării motivate sunt suprimarea, care reprezintă o formă conștientă de uitare, și reprimarea, care reprezintă o formă inconștientă de uitare.
De asemenea, activitățile mentale precum repetiția și amintirea sunt modalități importante de îmbunătățire a memoriei, dar evenimentele dureroase și cele traumatizante sunt mult mai puțin probabil să fie amintite, discutate sau repetate. Deși e posibil să nu fie complet uitate, lipsa detaliilor poate contribui la ameliorarea emoțiilor dificile care sunt asociate cu acele amintiri și poate face mai ușoară gestionarea lor.
Între alte cauze posibile ale uitării se regăsesc :
Alcoolul: consumul de alcool poate avea un efect negativ asupra memoriei, așa că este mai bine să te limitezi la unul sau două pahare pe zi;
Depresia: simptomele obișnuite ale depresiei includ tristețea și pierderea interesului pentru activitățile considerate plăcute, dar dificultățile de concentrare și uitarea pot apărea, de asemenea;
Lipsa somnului: somnul joacă un rol important în consolidarea memoriei, deci lipsa unui somn de calitate poate avea un impact negativ asupra memoriei;
Medicamentele: unele medicamente pot afecta memoria, inclusiv antidepresivele, sedativele și medicamentele pentru răceală și cele pentru alergii;
Stresul: stresul excesiv, atât acut, cât și cronic, poate afecta memoria;
Vârsta: pierderea memoriei asociată vârstei este firească, deoarece oamenii tind să experimenteze anumite forme de declin cognitiv odată cu îmbătrânirea. Cu toate acestea, problemele semnificative de memorie, pe masură ce o persoană înaintează în vârstă, pot fi un semn al unei afectiuni mai grave, cum ar fi boala Alzheimer.
Există mai multe modalități de a vă îmbunătăți memoria și de a-ți consolida abilitățile de memorare. Iată câteva strategii:
• Exercițiile fizice: studiile arată că activitatea fizică regulată poate avea un impact pozitiv asupra funcției cognitive și a memoriei deoarece poate spori fluxul de sânge către creier;
• Alimentația echilibrată: o dietă sănătoasă, bogată în nutrienți esențiali precum acizii grași Omega-3, antioxidanții și vitaminele B poate susține sănătatea creierului și poate îmbunătăți memoria;
• Odihna: somnul adecvat este crucial pentru consolidarea memoriei și pentru funcționarea optimă a creierului;
• Repetiția și practica: repetarea informațiilor pe care vrei să le reții poate consolida memoria pe termen lung;
• Tehnici de organizare: utilizarea tehnicilor de organizare, cum ar fi crearea de liste, folosirea notițelor și stabilirea de conexiuni între informații facilitează procesul de memorare;
• Meditația și relaxarea: practicile de meditație și relaxare pot îmbunătăți concentrarea, claritatea mentală și capacitatea de memorare.
