Leon CHIRILA
S-ar putea crede, la prima vedere, ca m-as pune pe filosofie, pornind de la un asemenea titlu. Dar nu-i vorba despre asa ceva, ci despre fapte concrete de viata, petrecute pe taramuri romanesti si generate de…lucratura din justitie. Asadar, recent, Tribunalul Bucuresti a cam deliberat vreo sapte (SAPTE!) ore ca sa respinga, pana la urma, cererea procurorilor de arestare preventiva a lui Dinu Patriciu. Si bineinteles, acestuia i se pare ca i s-a facut dreptate si ca nevinovatia sa va iesi la suprafata ca uleiul deasupra apei. Patriciu chiar si-a exprimat increderea in judecarea pe fond a dosarului sau, cand spera ca si „Dumnezeu sa-l apere”; prin aceasta expresie, Patriciu trimite, de fapt un „retur” presedintelui Basescu, care a declarat ca in instante ar salaslui coruptia. Asadar, una peste alta, Patriciu va fi judecat in libertate si asteptam reactia procurorilor care, iarasi, au facut recurs!
Intrebarea care se naste, insa, este cat timp se mai plimba lucrurile in cazul Patriciu, care-i incompetentul, cine-i profesionistul in aceasta mare si complexa tabara a Justitiei, sau trebuie, intr-adevar, sa credem ca totul este o lucratura politica? Ce sa creada lumea cand procurorii ii trimit dosarul – lui Patriciu – cu destinatia puscarie , iar judecatorii il invita la aer? Poti sa mai spui, cu mana pe inima, ca nu miroase a coruptie pe undeva? Iata, deci, nu doar o intrebare, ci mai multe iscate din deruta generata de modul cum se lucreaza, deocamdata, in Justitia romaneasca. Iar situatia nu-i singulara deoarece avem atatea cazuri in care procurorii trimit dosare cu parafe de vinovati, iar in instante dosarele se albesc ca la „Nufarul”, titularii fiind invitati sa-si vada de treburi! Culmea este ca respectiva situatie dobandeste semnificatii noi cand chiar un avocat – un roman de prin Germania de astazi – spune despre avocati urmatoarele: „Diferenta dintre un avocat bun si unul de VIP este ca primul cunoaste legea, iar cel de-al doilea pe judecator!” Ca urmare, nu prevederile Constitutiei sunt respectate – spune el, si nu acestea determina intrarea in lucru a marilor dosare de coruptie, ci unele ratiuni de oportunitate, in cazul de fata, ca si in altele – dragalasa…politica! Asa incepe deruta fata de Justitia noastra, deoarece dreptatea este selectiv aplicata, in functie de client.
Asa stand lucrurile, nu stiu daca ar trebui sa spun ce se poate face, intrucat nu-i de datoria mea, a noastra si nici a celor de pe-afara, care ne tot judeca si ne dau tot felul de indicatii, conditionand aderarea tarii la UE. Dar suntem siguri ca judecata trebuie sa fie judecata; adica procurorii sa fie obiectivi, profesionisti, judecatorii sa cantareasca faptele doar in spiritul legii, iar avocatii sa fie si ei de partea legii si nu a clientilor. Abia atunci se vor lamuri oamenii cu ce fel de Justitie au de-a face si o vor califica, fireste, ca atare. Altfel, vor curge rauri de cerneala despre tangoul justitiar, despre „dreptatea” impartita de instante, despre coruptie si alte asemenea care vor scarbi, in continuare, omul de rand, cel caruia nu-i trebuie studii la Sorbona ca sa interpreteze o afacere murdara; in asemnea cazuri, pe Nea Ion sau pe nea Gica nu-i intereseaza diferenta dintre legalitate si oportunitate!
