Psst!
Nu ma impinge, c-ametesc! Exista o teorie super-premiata, super-desteapta, super de toate – numai stiinta nu e suta la suta – ca exploatarile de pietris si nisip sunt in avantajul poporului. Al oamenilor care stau pe malul apelor curgatoare si, nebunele, la inundatii, le intra in case. Stiti ce fac firmulitele respective? Numai bine. Regularizeaza cursurile de apa. Dirijeaza firul raului, sa nu mai bata in maluri, sa adanceasca albia, eventual sa schimbe cursul apei. O fi, nu zicem ba. Dar prima si prima data, interesul e altul. Financiar. Si nu al statului, care primeste si el o bruma de bani si se afla cu raul regularizat (s-o creada mutul!), ci al societatilor care detin balastiere. Nu ne vindeti noua gogosi: se vede cu ochiul liber gradul de instarire al patronilor. Din ce pun ei ban peste ban? Din piatra seaca. Deci alearga dupa pietrisul si nisipul Apelor Romane. Si mai putin ii doare-n cot de regularizarea raurilor tarii. Unii spun ca daca aveam multe-multe exploatari, nu s-ar mai fi revarsat atatea ape. Altii zic ca ele au dat pe dinafara exact din aceasta cauza, al carierelor plantate unde vrei si unde nu vrei.
Pe unde e adevarul? Ca mai mereu, la jumatate. Evident ca o firma n-ar innebuni sa regularizeze o apa daca n-are pietris cat sa scoata profit. Pe de alta parte, avem suficiente exemple, inclusiv in Prahova, de cursuri de apa „bombardate” cu exploatari si care au iesit din matca de cate ori au avut ele chef. Asa ca, pardon, lasati-o mai moale cu justificarile astea stiintifice. E si aici un mare interes. Si ciupeala, cat cuprinde. Sa vina cineva sa ne spuna noua daca a obtinut aviz de exploatare fara sa dea darul unde trebuie. Psst, nu va jurati, ca se prinde!
Maria BOGDAN
