* Consumul excesiv de lapte favorizeaza cancerul de prostata. Conform unui studiu realizat la Universitatea din Montreal, exista o posibila legatura intre consumul ridicat de lapte si cresterea riscului aparitiei cancerului de prostata. Au fost testate 200 de produse lactate in cadrul unui studiu epidemiologic efectuat de doi profesori din Canada si Italia. Concluziile sale arata ca un consum zilnic de 470 g de produse lactate ar dubla riscul aparitiei cancerului de prostata, fata de un consum de 125 g pe zi.
* Stresul este inamicul numarul 1 al omului secolului XXI, dar specialistii site-ului howstuffworks.com spun ca absenta unor perioade stresante din cotidian are efect negativ asupra sanatatii.
Stresul este un raspuns al presiunii psihologice exercitate atat de un eveniment negativ, cat si de unul pozitiv. Tocmai de aceea exista si cazuri in care stresul este benefic, pentru ca adrenalina eliberata in organism poate avea influente pozitive asupra intregului corp, de la sistemul digestiv si cardiovascular pana la cel pulmonar si afectiv.
* Zooterapia e folosita, frecvent, pentru tratarea problemelor psihice. Considerat parintele zooterapiei, Boris M. Levinson a fost primul medic care, in 1964, a remarcat beneficiile pe care animalele de companie le pot oferi pacientilor cu diferite afectiuni. Dupa o atenta observatie, el a ajuns la concluzia ca persoanele cu probleme psihice se pot recupera mai usor daca au in preajma caini sau pisici. Ulterior, s-a descoperit ca si alte animale au efecte pozitive asupra bolnavilor.
* Cura de slabire ar trebui tinuta, potrivit specialistilor, in functie de structura genetica. Persoanele care adopta un regim alimentar in functie de structura genetica pierd mai multe kilograme decat acelea care urmeaza o dieta la intamplare. Informatia apartine American Heart Association, care a facut-o publica in cadrul unui seminar prezentat la Universitatea Stanford, din California. Testul, al carui pret in Statele Unite este de 149 de dolari, analizeaza mutatiile genelor ABP2, PPARG si ADRB2. Cercetatorii au afirmat ca 39% dintre albi prezinta un genotip favorizat de alimentele sarace in grasimi, 45% au acel genotip care raspunde favorabil dietelor sarace in carbohidrati si 16% dintre acestia prezinta mutatii genetice care nu le permit sa consume nici alimente bogate in carbohidrati, nici grasimi.