Din punctul de vedere al psihologilor, importanta bunicilor in cresterea si dezvoltarea armonioasa a micutilor este incontestabila. Chiar daca acestia nu locuiesc cu dumneavoastra, sau stau la distanta mare, este indicat sa faceti tot posibilul ca prichindelul sa-si vada bunicii cat mai des posibil. Se spune ca pentru mama, copilul reprezinta ultima papusa, in timp ce pentru bunici, nepotii sunt adevaratii copii. In general, copiii care sunt foarte apropiati de bunici pot afla multe amanunte si intamplari nostime din viata parintilor lor, cand ei insisi erau mici si, in felul acesta, isi dezvolta sentimentul de apartenenta la familie. Pe langa aceasta, dragostea neconditionata a bunicilor ii ajuta sa fie mult mai increzatori in sine si sa se simta in siguranta si impreuna cu alte persoane decat parintii. De asemenea, este cunoscut faptul ca bunicii au incomparabil mai mult timp la dispozitie pentru a sta cu micutii, se joaca impreuna, au mai multa rabdare, le citesc povesti si, asa cum se spune, „se pun la mintea lor”.
Pentru a pastra legatura cu bunicii, este indicat sa urmati cativa pasi:
* Vizitati-va cat de des este posibil. Planificati excursii frecvente, cel putin lunar, daca va desparte o distanta foarte mare. Incurajati bunicii sa vina in vizita si sa-si petreaca la voi cate o saptamana sau chiar doua.
* Profitati la maximum de avantajele tehnologiei. Deprindeti-i pe cei mici sa vorbeasca la telefon, sa comunice prin e-mail cu ajutorul dumneavoastra (al parintilor), faceti fotografii, puneti-le intr-un album separat si aratati-le celor mici.
* Povestiti-le micutilor despre copilaria dumneavoastra, nazdravaniile pe care, in mod firesc, le faceati pe vremea aceea si cum reactionau bunicii lor. Copiii se vor amuza copios si se vor simti mult mai apropiati de bunici, chiar daca acestia nu sunt langa ei.
* Si, mai ales, nu uitati ca o bona mai sigura decat bunica nu veti putea gasi niciodata.
