La Ploiesti, cersetorii, aurolacii sau boschetarii fac parte din peisajul urban de foarte mult timp. Daca, pana la Revolutie, legile impotriva vagabondajului si cersetoriei erau aplicate „la sange”, dupa ce ploiestenii si-au castigat libertatea, strazile si mijloacele de transport in comun au devenit adevarate paradisuri pentru „producatorii” cu varste dintre cele mai fragede. Un aspect important in lumea cersetorilor este”ierarhia”, care intregeste concurenta mai ales in zonele in care „se produce cel mai bine”. Astfel, intr-una cu „vad”, cum ar fi mall-urile din centrul municipiului, cersetorii pot aduna si 100 de lei zilnic. Si zonele bisericilor sunt cautate, mai ales in zilele de sarbatoare, cand si cimitirele se umplu de cersetori. Nu de putine ori apar batai, in toata regula, intre cei care „administreaza“ zona si „intrusi”.
Tot mai multi incearca sa-si castige existenta din mila publica, iar cersetoria a devenit un fel de meserie banoasa. Grav este faptul ca nu de putine ori parintii isi trimit deliberat copiii pe strada, incat acestia sa inspire mila trecatorilor. Iar in timp ce micutii stau cu mana intinsa, „batranii” isi duc veacul prin carciumi, aruncand banii pe bautura. Dar ceea ce este si mai de neacceptat este faptul ca, in ultimul timp, si bebelusii sunt folositi la cersit. Nu putine sunt femeile care pot fi vazute, zilnic, in mijloacele de transport in comun sau in pietele ploiestene, incercand sa sensibilizeze inimile calatorilor purtand un copilas in brate si pe care il prezinta fiecaruia. Si, nu de putine ori, oamenii ii pun in scutec cate o moneda sau o bancnota, impresionati de chinul la care este supus micutul, care nu stie ca a fost transformat in unealta de facut bani… Cersetoria si vagabondajul au statut de infractiune si sunt sanctionate de Codul Penal cu pana la trei ani de inchisoare, insa, persoanele care apeleaza la mila publica, pesemne ca ajung, foarte rar sau deloc, dincolo de gratii, daca ar fi sa ne luam dupa figurile pe care le intalnim destul de des pe strada si le recunoastem fara prea mare efort.
Catalina STROE

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentLUMEA IN CARE TRAIM
Articolul următorO repetitie utila