La o suta de ani de la construire si la un deceniu de la intrarea lor in faliment, fabricile de pe Valea Prahovei sunt susceptibile de a fi clasate ca monumente istorice.
Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Prahova (DCCPCN) intentioneaza sa mareasca lista obiectivelor de arhitectura industriala clasate ca monumente istorice. Deocamdata, in Prahova, doar trei astfel de edificii au primit acest statut: Uzina electrica de pe Aleea Pelesului, nr. 2 – fosta moara a Manastirii Sinaia, Ansamblul de cladiri din cartierul Ferastrau, strada Telecabinei, nr.47-59, apartinand Fabricii de Hartie Busteni si Moara de apa Warthiadi din comuna Drajna, satul Drajna de Jos. Arhitectul Liana Dobrinescu, consilier in cadrul DCCPCN, a intocmit un inventar cu cateva zeci de obiective industriale, construite la sfarsitul secolului nouasprezece si inceputul secolului douazeci, dintre care multe se gasesc in orasele de pe valea superioara a Prahovei. Lista acestor obiective a fost trimisa Ministerului Culturii in urma cu cinci luni, acum asteptandu-se hotararea clasarii lor. Astfel, din Sinaia au fost alese cinci puncte de transformare proiectate, la inceputul secolului trecut, de catre arhitectul Duiliu Marcu. Acestea sunt concentrate in partea de nord a orasului, cu exceptia celui de langa Hotel International (foto1). De asemenea, tot din Sinaia, au fost propuse spre clasare Uzina Hidroelectrica, de pe Strada Piscul Cainelui, devenita, incepand din 1998, Muzeul Energeticii Prahovene, Hala de productie din fosta Fabrica de Cuie Costinescu (in prezent, Atelier de scularie al Mefin Sinaia), Fabrica de Salam Filippo Dozzi (in prezent, avand acelasi obiect de activitate) si prima captare de apa a orasului, de pe Strada Furnica, situata peste drum de Hotelul Furnica. Si la Busteni este avut in vedere, spre clasare, un punct de transformare proiectat de acelasi Duiliu Marcu, edificiul aflandu-se in apropierea hotelului Alexandros. Principalele obiective industriale din Busteni asupra carora Liana Dobrinescu s-a oprit sunt insa legate de fosta Fabrica de Hartie, construita in 1882 de catre fratii Karl si Samuel Schiel: sediul fabricii (foto2), fostele locuinte individuale ale inginerilor germani, amplasate in Poiana Palanca, fostele locuinte ale muncitorilor romani si germani situate in apropierea DN1. Din pacate, focul a mistuit, vara aceasta, acoperisul uneia dintre piesele centrale ale complexului Fabricii de Hartie – hala de productie. Tot din pacate, administratia locala si-a exprimat acordul ca ansamblul de cladiri (inclusiv hala de productie) situat pe partea stanga a DN1 sa fie ras, in vederea construirii unui complex rezidential de blocuri si magazine. In privinta obiectivelor industriale din Azuga susceptibile de a fi clasate, acestea cuprind halele de productie ale Fabricii de Bere, cladirea administrativa a aceleiasi fabrici, Fabrica de Sticla (foto3), construita in 1880, pe locul unei glajerii din 1832, Fabrica de Ciment, construita printr-un parteneriat romano-belgian si Fabrica de Postav. Ca si Fabrica de Hartie din Busteni, Fabrica de Postav din Azuga isi asteapta demolatorii, pe locul ei urmand a se construi, daca proiectul expus initial se va concretiza, un enorm complex de agrement.
La obiectivele industriale din Azuga, Busteni si Sinaia, tot pe valea superioara a Prahovei, in lista la care ne-am referit, se mai adauga si halele de productie ale Fabricii de var hidraulic din Comarnic, construita in 1876 de printul George Valentin Bibescu.
Ionut STANESCU
