Violeta Stoica
Ministrul “tehnocrat” al Sănătății, Vlad Voiculescu, făcea, la mijlocul lunii noiembrie, declarații șocante referitoare la riscul seismic ridicat al clădirilor în care funcționează circa 30% dintre spitalele din România. “Nu avem bani în România pentru a clădi toate spitalele de care această țară are nevoie. Avem un studiu pe care îl vom prezenta săptămâna viitoare, cel mai probabil, un studiu al infrastructurii naționale de sănătate. Circa 30% dintre spitalele din România funcționează cu risc seismic de grad I sau II. Avem nevoie de investiții masive în infrastructura de sănătate”, a afirmat ministrul Voiculescu în cadrul unei dezbateri care a avut loc în prima jumătate a lunii noiembrie. De atunci și până acum, însă, nu a revenit cu detalii referitoare la studiul menționat în declarație. Ziarul Prahova a lansat, anterior declarațiilor ministrului Voiculescu, un demers pentru a afla care este situația eventualelor riscuri seismice în cele mai importante spitale din județul nostru, respectiv unitățile care se află în administrarea Consiliului Județean Prahova, a Primăriei Ploiești și a Primăriei Câmpina – Spitalul Județean de Urgență Ploiești, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești, Spitalul de Pediatrie Ploiești, Spitalul Municipal Ploiești, Spitalul Municipal Câmpina și Spitalul de Psihiatrie Voila – Câmpina.
Demersul jurnalistic al ziarului Prahova viza aflarea situației concrete privind expertizele tehnice pentru evaluarea riscului seismic al clădirilor în care își desfășoară activitatea cele mai importante unități medicale prahovene finanțate de stat și care se află în administrarea autorităților publice locale, precum și dacă au fost efectuate lucrări de consolidare sau reparații capitale la imobilele respective și cât a fost îmbunătățită rezistența la seisme a clădirilor în cazul în care s-au realizat aceste tipuri de lucrări.
Potrivit datelor furnizate de către reprezentanții Primăriei Ploiești referitor la Spitalul Municipal Ploiești – Schuller și Spitalul de Pediatrie Ploiești, rezultă că unitățile medicale aflate acum în administrarea municipalității ploieștene își desfășoară activitatea în clădiri destul de vechi, în unele cazuri fiind vorba despre imobile ridicate la sfârșitul secolului al XIX-lea, așa cum se întâmplă cu Secția de Reumatologie de la Schuller, clădire care a fost construită în anul 1898, fiind de altfel cea mai veche structură a spitalului respectiv. Conform datelor furnizate de către Direcția Comunicare a Primăriei Ploiești, în anul 2003, în baza legislației de la vremea respectivă privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor, a fost expertizat tehnic corpul A al Spitalului Municipal Ploiești, în care funcționează Secția de Oncologie, acel imobil fiind încadrat în clasa I de risc seismic, conform normativelor în vigoare. Un an mai târziu, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor a introdus pe lista proiectelor de diminuare a riscurilor seismice corpul de clădire respectiv, care a început să fie reparat pe etape, jumătate din imobil fiind consolidat în intervalul 2009-2012. Conform reprezentanților Primăriei Ploiești, în anul 2011, în vederea funcționării spitalului la standardele impuse de Ministerul Sănătății, a fost întocmit proiectul tehnic pentru lucrările de rezistență arhitectură, instalații și echipamente aferente etapei a II-a de execuție a lucrărilor de consolidare. “În anul 2013 a fost expertizat corpul rămas neconsolidat, acesta fiind încadrat în clasa de risc seismic I”, iar în anul 2014 au fost demarate lucrările de consolidare la corpul A – etapa a doua, spun reprezentanții municipalității ploieștene.
Referitor la Spitalul de Pediatrie Ploiești, preluat la finalul anului 2014 în administrarea Primăriei Ploiești de la Consiliul Județean Prahova, nu ne-au fost furnizate date clare referitoare la riscul seismic al clădirilor în care își desfășoară activitatea această unitate medicală cu paturi, pe motiv că “până în luna noiembrie 2014, imobilele în care își desfășura activitatea Spitalul de Pediatrie Ploiești erau în subordinea Consiliului Județean Prahova”.
Spitalul Municipal Câmpina nu are expertiză tehnică
Conform datelor furnizate de reprezentanții Spitalului Municipal Câmpina, această unitate medicală cu paturi “nu are efectuată expertiza tehnică privind riscul seismic pentru clădirile ce sunt date în folosință gratuită de către Consiliul Local Câmpina”. Cu toate acestea, ambulatoriul integrat al Spitalului Municipal Câmpina – construit în anul 1938 – a fost consolidat după cutremurul din anul 1977, iar între anii 2015-2016 s-au efectuat lucrări de reparații capitale. De menționat, însă, că aceste lucrări de consolidări și de reparații capitale s-au făcut doar pentru clădirea ambulatoriului integrat, deși, de exemplu, dispensarul TBC a fost construit în anul 1915, la fel și clădirea laboratorului BFT (balneofizioterapie). Clădirea Spitalului Municipal Câmpina a fost ridicată în anul 1985.
Mai “tranșanți” au fost reprezentanții Consiliului Județean Prahova în răspunsul transmis redacției noastre, referitor la acest subiect: “La cererea dumneavoastră electronică, înregistrată la Consiliul Județean Prahova sub nr. I/61, din data de 3 noiembrie 2016, prin care, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicitați informații cu privire la rezistența la seism a clădirilor în care își desfășoară activitatea unitățile spitalicești aflate în patrimoniul județului, respectiv Spitalul Județean de Urgență Ploiești și Spitalul de Obstetrică–Ginecologie
Ploiești, având în vedere faptul că documentele (cărțile) tehnice ale construcțiilor privind lucrările de consolidare sau reparații se află în posesia spitalelor menționate, vă rugăm să vă adresați direct acestora”.
În continuarea demersului nostru, am transmis aceeași solicitare celor două spitale din Ploiești aflate în administrarea Consiliului Județean Prahova. Până în prezent, reprezentanții celor mai importante spitale prahovene nu au răspuns solicitării noastre, însă, imediat ce informațiile vor intra în posesia ziarului Prahova, le vom face publice.
Nici reprezentanții Spitalului de Psihiatrie Voila nu au transmis datele cerute, în scopul informării publice privind riscul seismic, așa cum nu au făcut-o nici cei din Ministerul Sănătății, cărora le-am solicitat datele promise de ministrul Vlad Voiculescu pe data de 10 noiembrie, atunci când spunea că va da publicității un studiu referitor la situația spitalelor finanțate de stat.
