Violeta Stoica

Pădurea Glodeasa, aflată pe raza de administrare a Ocolului Silvic Câmpina, a fost inclusă în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine, ceea ce va conduce la asigurarea unui regim strict de protecție din partea instituțiilor responsabile în silvicultură și mediu.
Cele peste 500 de hectare din comuna Valea Doftanei care constituie Pădurea Glodeasa sunt în special păduri de fag de aproximativ 200 de ani, tufişuri alpine şi boreale, păduri de fag de tip Luzulo Fagetum, acestea fiind doar câteva exemple valoroase ale habitatului respectiv. În Pădurea Glodeasa sunt şi alte plante rare, unele pe cale de dispariţie, iar biologii fac eforturi să protejeze şi fauna, printre speciile ocrotite de lege fiind Ursus arctos, Bombina variegata (o specie de broască), Triturus montandoni (o şopârlă rară).
Regia Națională a Pădurilor, prin direcțiile silvice județene, a identificat în acest an aproape 10.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine. Din primul lot de păduri virgine și cvasivirgine identificate de Romsilva, cea mai mare suprafață se regăsește în Caraș Severin (peste 6.400 de hectare), Bihor (circa 1.500 de hectare), Maramureș (611 hectare) și Prahova (525 de hectare).

La Garda Forestieră Prahova au fost depuse patru studii pentru circa 1000 de hectare în vederea includerii acestora în catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine.
Potrivit legislației, pădurea virgină este aceea care s-a format şi dezvoltat exclusiv sub acţiunea factorilor naturali şi în care procesele ecosistemice, în dinamica lor, se produc fără nicio influenţă antropică directă sau indirectă. Pe de altă parte, pădurea cvasivirgină (așa cum este Pădurea Glodeasa) este pădurea virgină din trecut, care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, însă nesemnificative asupra structurii şi proceselor ecosistemice.
Pădurile incluse în catalog sunt supuse unei protecţii stricte, ceea ce înseamnă că nu sunt permise niciun fel de lucrări sau activităţi umane care le pot afecta. Singurele activităţi permise sunt cele de cercetare, educaţie şi de vizitare, dar şi acestea sunt permise doar cu condiţia să nu afecteze ecosistemul.
Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România va fi deschis tuturor celor interesaţi să se implice în identificarea şi punerea sub protecţie a pădurilor virgine şi cvasivirgine, putând fi completat oricând cu noi zone. În prezent, la Gărzile Forestiere sunt depuse noi studii, în vederea verificării şi avizării, studii de fundamentare pentru includerea în catalog.

Etapele introducerii în catalog

3-a

În prima etapă, autoritatea publică de la nivel central care răspunde de silvicultură a înscris în catalog pădurile virgine şi cvasivirgine certificate ca atare prin amenajamentele silvice.
Administratorii de fond forestier au propus Gărzilor Forestiere, structuri teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, înscrierea în Catalog a 12.893,7 ha, din care 2.569,03 ha de păduri virgine şi 10.324,67 ha de păduri cvasivirgine, care au fost avizate de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură și, ulterior, prezentate în Catalogul pădurile virgine şi cvasivirgine dat publicității de Minsterul Mediului în luna decembrie 2016.
În etapa a doua, autoritatea publică de la nivel central care răspunde de silvicultură va înscrie suprafeţele de pădure care au făcut obiectul studiilor de fundamentare pentru includerea în catalog, în baza avizului Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură.
În procesul de identificare şi avizare a pădurilor ce îndeplinesc criteriile de încadrare în categoriile de păduri virgine şi cvasivirgine, autoritatea publică de la nivel central care răspunde de silvicultură verifică, prin gărzile forestiere, sesizările legate de identificarea unor suprafeţe de pădure care pot fi, potenţial, încadrate în categoria pădurilor virgine sau cvasivirgine.