Interviu realizat de Violeta Stoica
Ca la fiecare început de an, la Primăria Ploiești se fac socoteli în privința elaborării bugetului local, se contabilizează cheltuielile, se estimează veniturile și se pregătesc dosarele cu proiectele care vor fi finanțate din fonduri europene.
Primarul municipiului, Adrian Dobre, susține că există trei mari surse de finanțare pentru investițiile de pe raza orașului – din bugetul local, din creditele bancare existente, dar și din economiile făcute anul trecut pe anumite bunuri și servicii.
Pe de altă parte, circa 45 de milioane de euro ar avea la dispoziție Ploieștiul din fonduri europene – într-o primă fază – iar municipalitatea are o listă de proiecte aflate în diferite stadii de pregătire, investițiile urmărind atât zona socială, cât şi infrastructura rutieră, mobilitatea urbană și achiziționarea de mijloace de transport în comun noi, cum ar fi tramvaiele și troleibuzele.
Până la definitivarea bugetului local, cu toate sursele de finanțare la dispoziție, Ploieștiul se pregătește de un nou val de ninsori și viscol, căruia municipalitatea va fi obligată să îi facă față.
– A început primul an “plin” al mandatului dumneavoastră la conducerea Primăriei Ploiești. Un an care a început cu ceva probleme cauzate de ninsoare și de viscol. Pentru săptămâna aceasta s-a anunțat un nou val de frig, ninsori și viscol. Este pregătită municipalitatea să intervină pentru o nouă etapă dificilă cauzată de vreme?
– Am discutat cu reprezentanții Rosal și am pus problema cum vom acționa dacă intensitatea ninsorilor va fi mult mai mare în perioada următoare. Pentru un nou val similar de ninsoare nu vom avea probleme, pentru că am refăcut stocurile de materiale antiderapante. Dacă însă vom avea parte de o ninsoare mult mai puternică sau pe o perioadă mult mai mare decât episoadele avute până acum, ne-ar trebui niște utilaje în plus și am discutat acest aspect cu operatorul.
– Ar avea operatorul de unde să aducă mai multe utilaje?
– Nu neapărat utilaje, ci unele echipamente care să poată fi atașate pe utilajele existente, pentru că mi-aș dori ca, pe lângă axele principale, să avem cinci-șase utilaje care să acționeze încă din timpul ninsorii în cartiere, pe străzile importante, astfel ca timpul de reacție să fie mult mai rapid. Trebuie ca toate utilajele să funcționeze, deoarece oprirea unui singur utilaj de deszăpezire ne-ar obliga să apelăm la utilajele dintr-o altă zonă a orașului. Suntem oarecum la limită cu ceea ce avem în momentul actual, însă vom face tot posibilul pentru ca lucrurile să funcționeze normal.
– În prezent, cred că se lucrează deja la bugetul local pentru anul 2017 și există niște liste de priorități în privința investițiilor. Care este situația?
– Bugetul local se împarte în două mari capitole: cel de funcționare și cel de investiții. Lucruri spectaculoase nu sunt în zona de funcționare, pentru că aici vorbim despre cheltuielile cu salariile, cu bunurile și serviciile, utilități. În această privință, ne raportăm la execuția bugetară din anul trecut, dar vom avea o influență de 20% la salarii, care trebuie prinsă în buget, lucru care va diminua resursele destinate investițiilor. De aceea, trebuie să găsim și alte surse de finanțare.
– De la bugetul local înțeleg că nu există prea multe resurse… Ce se va putea face cu banii din bugetul propriu?
– În afara infrastructurii rutiere, ne vom axa în principal pe școli, pentru că situația nu este foarte roz în această privință. Am demarat deja discuții cu Inspectoratul Școlar Prahova, pentru că la infrastructura școlară sunt cheltuieli foarte mari, în condițiile în care numărul elevilor a scăzut foarte mult comparativ cu anii ’90, de exemplu.
– Credeți că ar trebui restrânsă activitatea în unele imobile ale unităților școlare?
– Avem multe clădiri în care, la o capacitate de 1.200 de elevi există doar 300-400 de elevi și nu cred că noi trebuie să mai întreținem în totalitate aceste clădiri, atâta timp cât putem să restrângem activitatea, bineînțeles, după o decizie ce va fi luată împreună cu Inspectoratul Școlar Prahova. Pe de altă parte, însă, avem foarte multe solicitări pentru înființarea de grădinițe cu program prelungit, atât în zona centrală a orașului, cât și în cartiere. Noi plătim acum circa 100.000 de euro anual chirie pe anumite spații în care se desfășoară activități de acest gen, creșe și grădinițe. Aşa că spaţiile care vor fi eliberate vor fi folosite pentru învățământul preșcolar.
Locuințe sociale, grădinițe și infrastructură rutieră pe fonduri europene
– Fondurile europene reprezintă o sursă importantă de finanțare. Care sunt proiectele pregătite de municipalitate în acest sens?
– Primăria Ploiești beneficiază pentru start de 45 de milioane de euro, însă 15% din această valoare va trebui să se îndrepte către alte domenii decât cele care țin de infrastructură și mobilitate, cum ar fi partea socială și de învățământ. În privința învățământului, ne-am gândit la grădinițe în zone în care concentrația populației este foarte mare, cum este zona 9 Mai, cum este cartierul Mitică Apostol. În privința locuințelor sociale, avem o listă mai mare de 200 de solicitări, plus alte 38 de locuințe care au un anumit risc seismic. De aceea, trebuie rezolvate aceste probleme și o vom putea face din fonduri europene prin preluarea așa-ziselor cămine de nefamiliști care vor putea fi modernizate. O asemenea discuție vom putea avea în zona Mihai Bravu, iar o altă variantă va fi construirea de la zero a unui ansamblu – tot prin fonduri europene – în zona Bereasca, unde există un teren al primăriei care poate fi utilizat în acest sens.
– Infrastructura rutieră și mobilitatea urbană sunt alte subiecte de interes pentru ploieșteni. Ce ne puteți spune în această privință?
– Foarte importantă este străpungerea între zona Gării de Vest și Gara de Sud, care presupune și unele exproprieri pe culoarul acestui proiect complex ce implică și reamenajarea zonei Gării de Sud. Tot pe partea de mobilitate, avem acele terminale multimodale – proiecte mai vechi, dar la care ne gândim foarte serios – în zona Sud–Hipodrom, terminalul de la Spitalul Județean și, ca un proiect complex, lărgirea străzii Cantacuzino, la Podul Înalt, dar și realizarea unui terminal multimodal în zonă, acolo unde este și depoul de troleibuze. De asemenea din fonduri europene pentru infrastructură, vom achiziționa material rulant pe partea electrică pentru transportul public (fie tramvaie, fie troleibuze) şi vom anvelopa atât clădiri rezidențiale cât și clădiri publice, cum sunt școlile și spitalele.
70 de milioane de lei, rămași nefolosiți din creditele bancare
– Circa 70 de milioane de lei au rămas nefolosiți din creditele bancare, iar această sumă dorim să o folosim pentru piața agroalimentară, o parte a banilor, şi pentru demararea proiectului de realizare a noului spital. În acest ultim caz vom discuta și cu reprezentanții Companiei Naționale de Investiții, altă sursă de finanțare fiind Ministerul Sănătății, de la care aşteptăm răspunsuri care, probabil, vor mai întârzia, având în vedere schimbările făcute și la nivelul acestui minister. Tot din aceste sume, vom avea un program destul de amplu în ceea ce privește canalizarea străzilor care nu dispun de această infrastructură și nu mă refer doar la Mitică Apostol sau Pictor Rosenthal, ci și la cartierele de case din zona de sud a municipiului Ploiești, în care mai există străzi fără canalizare.
De asemenea, precizez că mai avem și o economie la bugetul local, de aproximativ 40 de milioane de lei care va intrat tot în sfera investițiilor, chiar dacă s-a trâmbițat foarte mult pe ici, pe colo, în privința economiilor de anul trecut!
– Vă mulțumesc!
