Rodica Paraschiv, deputat de Prahova și fost prefect al județului, explică în numărul de astăzi al ziarului Prahova care sunt modificările cele mai importante aduse de proiectul Codului administrativ. Transformarea funcțiilor de prefect și subprefect în funcții de demnitate publică, numirea/eliberarea din funcție a șefilor instituțiilor deconcentrate din teritoriu, răspunderea aleșilor locali sunt doar câteva dintre schimbările propuse prin apariția Codului administrativ, proiect care va intra în curând în dezbaterea Parlamentului României. Deputatul de Prahova Rodica Paraschiv a realizat o sinteză a noutăților legislative pe care le propune Codul administrativ.
Noutăți legislative
1. În partea a III-a din Codul Administrativ, la Titlul I, funcțiile de Prefect și Subprefect sunt definite ca funcții de demnitate publică, asimilate din punct de vedere al drepturilor şi obligațiilor cu funcțiile de secretar de stat, respectiv de subsecretar de stat. Este prevazută expres implicarea Prefectului în activitățile de control desfășurate la nivelul județului, respectiv faptul că acesta este informat despre orice activitate de control care urmează să se desfășoare în județ, respectiv în Municipiul București, de către oricare dintre ministere sau alte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, cu excepția Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Justiției. În structura Instituției Prefectului pentru asigurarea conducerii operative a instituției, asigurarea stabilității Instituției Prefectului, continuitatea conducerii apare funcția secretarului general al Instituției Prefectului, acesta fiind înalt funcționar public.
2. Titlul II – Servicii publice deconcentrate – Conducătorii serviciilor publice deconcentrate sunt numiți și eliberați din funcție prin ordin al conducerii ministerului de resort, respectiv al organului de specialitate al administrației publice centrale competente, cu avizul consultativ al prefectului.
3. Partea a IV-a – Administrația publică locală – La titlul II – Descentralizarea – sunt prezentate principiile procesului de descentralizare, regulile procesului de descentralizare, etapele transferului de competențe, inclusiv transferul resurselor financiare. În vederea unui transfer eficient sunt stabilite standarde de calitate și standarde de cost – ministerele și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale stabilesc standarde de cost pentru finanțarea unor servicii publice și de utilitate publică care au fost descentralizate și standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autoritățile administrației publice locale, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii sectoriale de descentralizare. Elaborarea și actualizarea standardelor de cost și de calitate se fac în colaborare cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale. Un capitol important de la acest titlu îl constituie cadrul instituțional al procesului de descentralizare.
4. Un capitol important este cel referitor la răspunderea aleșilor locali care răspund, după caz, contravențional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin în condițiile legii. Actele autorităților administrației publice locale angajează, exclusiv în condițiile legii, răspunderea contravențională, administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcționarilor care susțin și fundamentează oportunitatea emiterii sau adoptării lor în cadrul procedurilor și operațiunilor administrative sau contrasemnează după caz, pentru legalitatea acestor acte, solidar cu răspunderea emitentului. Se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei și constituie contravenții: nepunerea în aplicare cu rea credință a hotărârilor Consiliului Local de către Primar, nepunerea în aplicare a hotărârilor Consiliului Județean de către Președintele Consiliului Județean etc, contravenții care se constată și, ulterior, se aplică amenzi de către Prefect în calitate de autoritate publică. O noutate referitor la răspunderea funcționarului public pentru infracțiunile săvârșite în timpul serviciului sau în legătură cu atribuțiile funcției publice pe care o ocupă se referă la faptul că în Cod este prevăzut ca de la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale, în situația în care funcționarul public poate influența cercetarea, persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public în cadrul autorității, ori instituției publice, ori în cadrul altei structuri. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea.
În situația funcționarilor publici de conducere persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public într-o funcție publică corespunzătoare nivelului de studii, cu menținerea drepturilor salariale avute.
5. Partea a VI-a – exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale – S-au extins lucrările pentru care se poate declara utilitate publică. Sunt de utilitate publică lucrările privind:
– Prospecțiuni şi explorări geologice,
– Instalații pentru producerea energiei electrice,
– Căi de comunicații,
– Deschiderea, alinierea și lărgirea străzilor,
– Sisteme de alimentare cu energie electrică,
– Telecomunicații,
– Gaze,
– Termoficare,
– Apă, canalizare,
– Clădiri și terenuri necesare construcției de locuințe sociale și alte obiective sociale de învățământ, sănătate, cultură, sport etc. – toate lucrări de interes național sau local.
Exercitarea dreptului de proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale – Este specificată modalitatea de exercitare a dreptului de proprietate privată– concesionarea care, până la acest moment, nu mai era aplicabilă proprietății private, ci doar proprietății publice a statului sau a autorităților publice locale, creând astfel posibilitatea unei utilizări cât mai judicioase a domeniului privat.
Acestea sunt doar câteva dintre noutățile pe care le aduce proiectul de Cod Administrativ, inițiativă care, pe lângă unitate legislativă aduce și coerență şi posibilitatea unei aplicări unitare a legii la nivelul tuturor autorităților.
