10 premianţi, 33 de nominalizaţi şi peste 600 de invitaţi din Bucureşti şi din ţară au participat luni seara, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara, la sărbătoarea performanţei în teatrul românesc, prin Gala UNITER. „Oraş martir, al florilor, oraş capitală culturală europeană… Oraşul schimbărilor majore, al revoluţiei, al viitorului Cultural al ţării” – astfel a deschis actorul Ion Caramitru cea de-a 25-a gală a Premiilor UNTER într-o atmosferă galantă, a fracurilor şi rochiilor foşnitoare de mătase, a luminilor rampei, dominată de emoţii, dar şi de glumele amfitrionului serii. Primul premiu acordat la cea de-a 25-a gala UNITER ce a avut loc la Palatul Culturii din Timişoara a fost Premiul pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile care a revenit Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” pentru realizarea Sălii 2, Sala Manej, spaţiu neconvenţional, fiind înmânat, de primarul Nicolae Robu, Adei Lupu Hausvater. Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, acordat de actriţa Virginia Mirea, i-a revenit lui Gheorghe Visu pentru rolul Nozdrióv, moşier din spectacolul „Suflete moarte” de la Teatrul de Comedie Bucureşti, iar premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar i-a fost acordat, de către regizorul Bobi Pricopie, actriţei Ana Ciontea, pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moşiereasă din spectacolul “Suflete moarte” al Teatrului de Comedie Bucureşti. Actriţa Mariana Mihuţ a fost recompensată cu Premiul pentru întreaga activitate, iar Premiul pentru cea mai bună piesă românească a revenit dramaturgului Petre Barbu. Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost decernat lui Dragoş Buhagiar, premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal i-a revenit Anei Ularu pentru rolul A din spectacolul “O intervenţie”, al Teatrului ACT Bucureşti, iar Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost decernat lui Andrei Huţuleac pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, din spectacolul “Amadeus” al Teatrului Metropolis Bucureşti. Premiul pentru cel mai bun spectacol i-a revenit piesei „Amadeus”, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, al Teatrului Metropolis Bucureşti, instituţie teatrală care sărbătoreşte în 2017 10 ani de existenţă.
Împlinirea a 45 de ani de existență a Muzeului Național de Istorie, marcată printr-o expoziție
Expoziția „Muzeul Național de Istorie a României 45″ – care prezintă istoricul Palatului Poștelor, clădire-simbol a Bucureștilor, constituirea, evoluția și colecțiile muzeului, publicațiile proprii, proiectele virtuale și planurile de viitor – s-a deschis luni, la Muzeul Național de Istorie a României. Expoziția readuce în fața publicului o serie de obiecte de valoare excepțională aflate în patrimoniul național, începând cu ”Gânditorul” și ”Femeie șezând”, faimoasa pereche descoperită la Cernavodă, emblema instituției muzeale. „Oaspeții muzeului nostru vor putea admira obiecte care nu au mai fost scoase de foarte mult timp din colecții: prima biblie tipărită în limba română — Biblia lui Șerban Cantacuzino, din 1688, Carul de la Bujoru, Cadranul solar de la Histria, faimosul atlas al lui Papazoglu, emisiunea filatelică intitulată “Cap de bour”, o vioară a lui George Enescu”, a declarat pentru Agerpres directorul adjunct al MNIR, dr. Cornel Ilie. Expoziția va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii mai. Vernisajul expoziției deschide seria manifestărilor dedicate celebrării a 45 de ani de existență a MNIR, evenimente care vor avea loc până pe 12 mai. La deschiderea oficială, directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a făcut o trecere în revistă a obiectivelor acestei instituții – „o adevărată școală de muzeografie” – dar a amintit și trei dintre „eșecurile majore” înregistrate: ratarea ocaziei repartizării unui nou sediu în primăvara anului 1990, a proiectului de refacere a clădirii MNIR din anii 2002-2006, precum și eșecul concursului internațional de soluții de arhitectură. „Cu toate acestea, muzeul a mers înainte și va merge înainte prin oamenii săi”, a concluzionat Oberlander-Târnoveanu.
