Ipoteza conform căreia există o legătură între a fi stângaci şi a fi talentat are o istorie îndelungată. Leonardo da Vinci, Mark Twain, Mozart, Marie Curie, Nicola Tesla şi Aristotel au fost stângaci. De asemenea, fostul preşedinte al SUA, Barack Obama, precum şi Bill Gates sau fotbalistul Lionel Messi sunt şi ei stângaci. Este, însă, adevărat că aceia care îşi folosesc mai mult mâna stângă sunt predispuşi spre a fi şi genii? Se estimează că între 10% şi 13,5% dintre oameni nu sunt dreptaci, scrie iflscience.com, preluată de Hotnews.ro
În timp ce câţiva dintre cei 10-13,5% se simt la fel de confortabil folosind orice mână, marea majoritate dintre ei sunt stângaci. A „prefera” o mână reprezintă o manifestare a funcţiei creierului şi, prin urmare, este legată de cunoaştere. Persoanele stângace prezintă, în medie, emisfera dreaptă a creierului mai dezvoltată – emisfera specializată în procese precum raţionamentul spaţial sau abilitatea de a roti reprezentările mentale ale obiectelor.
Totodată, corpus callosum – pachetul de celule nervoase care leagă cele două emisfere cerebrale – tinde să fie mai mare la persoanele care „preferă” mâna stângă. Acest lucru sugerează că stângacii au o conectivitate sporită între cele două emisfere şi, prin urmare, o procesare superioară a informaţiilor. Aceste particularităţi ar putea fi motivul pentru care stângacii par să aibă un avantaj în anumite profesii sau arte. De exemplu, aceste persoane sunt des întâlnite printre muzicieni, artişti plastici, arhitecţi sau jucători de şah. Nu mai este nevoie să menţionăm că procesarea eficientă a informaţiilor şi abilităţile spaţiale superioare sunt esenţiale în toate aceste activităţi. Cum rămâne, însă, cu legătura dintre folosirea mâinii stângi şi abilităţile matematice? Cu mai mult de 30 de ani în urmă, un studiu a constatat faptul că rata studenţilor stângaci şi talentaţi la matematică a fost mult mai mare decât în cazul contrar.
Cu toate acestea, ideea că folosirea mâinii stângi este un predictor al abilităţilor intelectuale superioare a fost recent „provocată”. Mai mulţi cercetători susţin că membrul stâng nu are legătură cu niciun fel de avantaj în aptitudinile cognitive şi poate chiar avea efecte dăunătoare asupra funcţiei cognitive generale şi, prin urmare, asupra rezultatelor academice. De exemplu, un studiu recent a constatat faptul că stângacii cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani au obţinut rezultate mai slabe în ceea ce priveşte capacitatea matematică.
Un alt studiu recent arată că stângacii au depăşit restul persoanelor care au participat la experiment atunci când sarcinile au implicat rezolvarea unor exerciţii de matematică dificile, cum ar fi asocierea funcţiilor matematice cu un anumit set de date. Acest rezultat a fost foarte clar în cazul adolescenţilor de sex masculin. Pe de altă parte, atunci când sarcina nu era atât de dificilă, cercetătorii au descoperit că nu există nicio diferenţă între dreptaci şi stângaci. Tot acest studiu a mai constatat faptul că „extremiştii” dreptaci – persoanele care au spus că preferă să îşi folosească doar mâna dreaptă – s-au demonstrat a fi mai slabi în comparaţie cu stângacii sau cu cei care îşi folosesc ambele mâini.
Astfel, stângacii par să aibă un avantaj atunci când vine vorba despre rezolvarea unor exerciţii dificile de matematică – cel puţin în timpul şcolii primare şi liceului. De asemenea, dreptacii pot fi defavorizaţi când vine vorba de matematică. Luate împreună, aceste constatări arată că a fi stângaci, ca indicator al conectivităţii dintre emisferele cerebrale, influenţează, într-o oarecare măsură, cunoaşterea.
