Violeta Stoica

În mediul privat, un angajat care nu se descurcă pentru a rezolva problemele de serviciu atribuite prin fișa postului – pentru care i s-a și încheiat contractul de muncă – are toate șansele să fie sancționat sau, mai rău, să fie înlocuit în funcția pe care o deține cu persoane capabile să găsească soluții.
În administrația publică ploieșteană, de ceva vreme, sportul favorit pare să fi devenit fuga de responsabilitate, în special de când barda procurorilor anticorupție pare să stea ridicată – mai mult sau mai puțin justificat – deasupra gâtului unor persoane.
“Nu ne putem pronunța” a devenit sintagma cel mai des rostită sau scrisă de către șefii direcțiilor cu greutate din cadrul Primăriei Ploiești. Se pune întrebarea legitimă: cine trebuie să găsească soluții pentru problemele de natură financiară sau de natură juridică în administrația ploieșteană, dacă nu persoanele plătite din banii tuturor locuitorilor orașului pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu public?

Subiectul creșterii valorii celor două contracte încheiate de Primăria Ploiești cu operatorul de salubritate Rosal Grup pentru curățenia căilor publice și pentru deszăpezirea celor două zone A și B va stârni noi controverse în cadrul ședinței extraordinare a consilierilor locali programată pentru astăzi. Nu intră în discuție neapărat solicitarea de a fi mărit cuantumul cheltuielilor pentru măturarea și stropirea străzilor din municipiu, ci modul în care funcționarii Primăriei Ploiești – în speță conducerea Direcției Economice – le dă peste nas din nou aleșilor locali cu un “raport de specialitate” care nu oferă nicio soluție la propunerea de rezolvare a lipsei fondurilor necesare continuării finanțării prestării serviciului de curățenie a căilor publice.

RP
“Din punct de vedere al legalității și al respectării actelor normative în domeniul achiziției publice nu ne putem pronunţa cu privire la aprobarea modificării valorii estimate inițiale”, se precizează în punctul de vedere al funcționarilor de la Direcția Economică a Primăriei Ploiești, care mai arată că, potrivit legii, nicio cheltuială nu poate fi angajată și efectuată dacă nu există baza legală pentru acest scop. Practic, până la finalul acestui an, nu se vor putea cheltui pentru salubritate decât cei 8,83 milioane de lei rămași din totalul de 16 milioane de lei aprobați în bugetul local pe 2017 cu această destinație.
Cine se face vinovat de faptul că nu s-a urmărit – de la prelungirea cu doi ani și jumătate a contractelor cu Rosal pentru salubrizarea căilor publice – câți bani s-au cheltuit și că ar putea fi nevoie, la o adică, de creșterea valorii estimate inițial pentru asigurarea curățeniei pe străzile din Ploiești?
Sumele sunt imense, oricum, dacă ne raportăm la situația întocmită de Direcția Economică a municipalității și prezentată în raportul de specialitate. Însă calculele arată că pentru cele două contracte aferente zonelor A și B pentru salubrizarea căilor publice ar mai fi disponibilă, potrivit prevederilor din contractele prelungite, doar “impresionanta” sumă de… 145.450 lei fără TVA. Asta în condițiile în care, în acest an, s-a consumat până în prezent suma de șase milioane de lei, iar în toți anii de contract – inclusiv perioada de prelungire de până acum – s-au cheltuit 87,977 milioane de lei pentru prestarea serviciilor de salubritate în municipiul Ploiești!

Prelungire cu bucluc

În luna septembrie 2016, durata celor două contracte de salubritate pentru zonele A și B a fost prelungită – după aprobarea propunerii în Consiliul Local Ploiești – cu încă doi ani și jumătate. La semnarea actelor adiționale, suma rămasă din valoarea totală a contractelor rezultată în urma licitației din 2011 (88 de milioane de lei) era de peste 11,8 milioane de lei, însă din această sumă ar mai fi rămas de cheltuit doar 145.450 de lei.
Ceea ce ar putea însemna că – până la finalizarea procedurii de achiziție publică pentru parafarea unui nou contract – Primăria Ploiești ar cam rămâne cu ochii în soare și cu străzile necurățate în plină vară dacă nu va găsi soluția pentru creșterea valorii inițiale stabilite la licitație cu până la 10%, valoarea maximă legală cu care ar putea fi crescute cheltuielile pentru salubritate până la încheierea unui nou contract.
Calcule greșite, indiferență sau incompetență? Sau altele sunt cauzele apariției unor astfel de sincope financiare la Primăria Ploiești? Aceste întrebări retorice par a fi tot mai des întâlnite prin orașul lui Caragiale, unde administrația publică stă sub semnul lui “Nu ne putem pronunța”.