Violeta Stoica
La sfârșitul lunii mai a acestui an, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunța că s-a încheiat procedura de achiziție pentru realizarea ultimului tronson din cele cinci în care a fost împărțit sectorul Comarnic-Brașov al A3. Senzație și emulație prin unele mijloace de comunicare cum că încep, în sfârșit, lucrările la autostrada Comarnic-Brașov, la bucata Rășnov-Cristian, adică la un mic fragment de numai șase kilometri. Ei bine, chiar dacă acest minuscul tronson va fi construit, se pune întrebarea: ce se întâmplă cu restul autostrăzii Comarnic-Brașov?
După anularea licitației pentru construirea primului sector dinspre Comarnic, la doi ani de la deschiderea ofertelor pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru sectoarele 2, 3 și 4, a fost anulată și această procedură.
Marea parte a tronsonului Comarnic-Brașov al A3 este în aer, nefiind posibilă, potrivit ultimelor informații, nici măcar revizuirea studiului de fezabilitate pentru cea mai mare parte a acestui sector. Deși, oficial, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu a dat publicității vreun comunicat referitor la anularea licitației pentru revizuirea studiului de fezabilitate pentru sectoarele 2,3 și 4 ale tronsonului Comarnic-Brașov, economica.net a obținut confirmarea că acest lucru s-a întâmplat și, prin urmare, nici măcar documentația pentru zeci de kilometri nu poate fi refăcută. La doi ani de la lansarea licitației pentru serviciile de revizuire a studiului de fezabilitate, după nenumărate contestații – câștigate de o parte și pierdute de alta – s-a pus cruce și acestei proceduri strict necesare în contextul realizării unei viitoare autostrăzi prin munții Văii Prahovei.
Revizuirea studiului de fezabilitate pentru “grosul” autostrăzii Comarnic-Brașov este o poveste demnă de lecturat la orele de geografie.
În afară de faptul că studiul de fezabilitate inițial, realizat în anul 2006 trebuie să fie obligatoriu revizuit, dată fiind trecerea atâtor ani de la primul document elaborat în acest sens, este impusă și introducerea în acest nou SF (când va fi realizat) a rezultatelor unui studiu privind conectivitatea carnivorelor mari, adică modul în care ar trebui construite treceri pe sub autostrada viitoare a lupilor, urșilor și râșilor.
• Urșii și lupii au nevoie de protecție și treceri de siguranță
Conform unui studiu privind “conectivitatea carnivorelor mari” din zona autostrăzii București-Brașov, zeci de exemplare de urși și cel puțin cinci haite de lupi au fost monitorizate în zona Comarnic-Posada-Râșnov. Cei care vor reface studiul de fezabilitate vor fi obligați să țină cont și de protejarea carnivorelor mari din zona de munte a Văii Prahovei. Nu numai că animalele sălbatice ar putea fi un real pericol pentru trafic, însă ele trebuie protejate prin tunele special construite dotate cu panouri antifonice, ultimele fiind necesare pentru ca urșii sau lupii să nu se sperie de zgomotul autostrăzii. Punctele sensibile stabilite prin studiul menționat sunt sectorul Posada – Sinaia, zonă folosită iarna de haitele de lupi, dar și de către urși, care se deplasează dinspre sau spre locurile de hibernare. Și sectorul Azuga-Predeal are aceeași problemă, aici fiind, în plus, și populații de râşi.
• Iluzia noului drum printre munți
Istoria autostrăzii Comarnic-Brașov a început să se piardă în negura vremii. Autostrada Comarnic-Brașov, proiect înlemnit în acest stadiu încă de pe vremea când Ministerul Transporturilor era condus de Radu Berceanu, pare să fie din nou într-un blocaj de nestrăbătut. Așa cum a mai fost de vreo câteva ori, din anul 2006 și până în prezent.
În anul 2006 a fost întocmit primul studiu de fezabilitate pentru autostrada București – Brașov, în care era inclus și tronsonul Comarnic-Brașov, rămas acum, după 11 ani, tot în stadiul de proiect pus doar pe hârtie. Cu tuneluri, cu viaducte, cu traversări pentru urși și lupi, cu un traseu sinuos printre munți și văi.
După momentul zero, anul 2006, când proiectul prinsese contur, au început tentativele de parafare a contractelor de proiectare și de execuție a lucrării respective, considerată una dintre cele mai dificile din cauza zonei prin care ar trebui să treacă drumul de mare viteză. Punctul culminant, care a fost doar un fâs – anul 2010, când s-a semnat chiar și un document cu o asociere de firme interesată să construiască acest sector al autostrăzii București-Brașov. La mijlocul lunii ianuarie 2010, reprezentanții Ministerului Transporturilor, ai CNADNR și ai consorțiului Vinci – Aktor semnau contractul de concesiune pentru construirea tronsonului de autostradă, Comarnic-Brașov. Radu Berceanu, ministrul Transporturilor de la acea vreme a avut parte, însă, trei luni mai târziu, de rezilierea unilaterală a contractului din partea concesionarului, autostrada dintre Comarnic și Brașov fiind unul dintre cele mai mari eşecuri ale perioadei în care acesta a fost la conducerea ministerului.
Mai 2012. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a lansat licitația pentru actualizarea documentației necesare concesionării autostrăzii, contra sumei de circa 23,6 milioane de lei fără TVA.
Ianuarie 2014. A fost anunțată, de către fostul ministru Dan Șova, inclusiv taxa de autostradă pe tronsonul Comarnic-Brașov, după ce fusese semnat un memorandum cu constructorul care fusese desemnat să construiască sectorul respectiv din A3. Și de această dată, deși termenul anunțat pentru finalizarea lucrărilor era “cel târziu anul 2017” – blocaj total.
Un an mai târziu, în vara lui 2015, au fost reluate licitațiile. Mai multe licitații, pentru că tronsonul Comarnic-Brașov a fost împărțit în cinci sectoare. Pentru unele dintre ele – cele din capetele de la Comarnic și respectiv de la Brașov – licitații pentru proiectare și construire, iar pentru sectorul mare din centru – pentru refacerea documentației.
Și aceste licitații au fost fără rezultat, doar acea bucată dinspre Brașov fiind adjudecată. Restul a rămas la stadiul de proiect.
