Părinţii observă adesea cum copiii lor ajung să aibă o atitudine egoistă la vârsta adolescenţei, însă o cercetare efectuată de psiholoaga Rosa Meuwese arata că aceştia devin din ce în ce mai atenţi la interesele celor din jur, scrie universiteitleiden.nl. Iată care sunt trăsăturile specifice ale adolescenţei, atunci când vine vorba despre interesele personale şi grija pentru cei din jur, conform specialistei, citată MedLive.ro.
„Adolescenţii nu au o reputaţie bună din perspectiva comportamentului social. Auzim adesea părinţii plângându-se de copiii lor scumpi ce se transformă la această vârstă în oaspeţi egoişti şi leneşi, care se gândesc numai la binele propriu. Din prisma părinţilor, adolescenţii preiau comportamentul social de la colegii lor. Aceasta poate fi o mângâiere pentru părinţi însă, cu o mai bună înţelegere a experienţelor sociale şi a impactului pe care acestea îl au asupra creierului aflat încă în etapele sale de dezvoltare, părinţii ar putea avea încredere în evoluţia acestora pe plan social,” declara psiholoaga Rosa Meuwese.
Pentru a ajunge la aceste constatări, dr. Meuwese a analizat modul în care creierul adolescenţilor se dezvoltă în relaţiile sociale pe care le au cu colegii lor. Aceasta a folosit patru metode diferite pentru a studia comportamentul pro-social manifestat de adolescenţi: comportamentul, structura creierului, funcţiile creierului şi relaţiile de prietenie ale adolescenţilor.
Cercetătoarea a condus un experiment în cadrul căruia o mie de elevi din Leiden au fost puşi să joace un joc de pariuri pe calculator. Participanţii puteau alege un euro pentru ei şi un euro pentru altă persoană sau o distribuţie a resurselor care în unele cazuri era echitabilă, iar în altele mai puţin echitabilă pe plan social.
Experimentul a arătat că alegerile tinerilor sunt mai puţin conduse de o normă, dar acestea sunt luate întotdeauna cântărind bine situaţia. „Spre deosebire de ceea ce mulţi părinţi observă la copiii lor, adolescenţii iau în considerare interesele altora,” concluzionează dr. Meuwese.
Altruismul
În cadrul altui experiment, 30 de elevi au jucat un alt joc de pariuri în timp ce au fost monitorizaţi prin intermediul tehnologiei RMN. Participanţii au ales cap sau pajură pentru a câştiga pentru sine sau pentru un alt prieten.
„Am întrebat mai întâi copiii pe cine plac şi pe cine nu plac din clasă, precum şi care este cel mai bun prieten al lor. Mă aşteptam să văd mai multă activitate în zona neuronală responsabilă pentru activarea sistemului de recompensă atunci când participanţii câştigau pentru prietenul cel mai bun. În schimb, am observat o asociere diferită: copiii care nu erau mulţumiţi de relaţiile sociale pe care le aveau cu colegii lor au înregistrat o activitate neuronală crescută în regiunea responsabilă pentru sistemul de recompensă atunci când aceştia au câştigat pentru ei înşişi,” declara cercetătoarea.
Dezvoltarea abilitaţilor sociale
Pe parcursul dezvoltării lor pe plan social, adolescenţii devin mai buni la cântărirea propriilor interese faţă de interesele altor persoane. Astfel, abilităţile lor sociale nu sunt mai puţin dezvoltate, ci se rafinează prin interacţiunile pe care le au cu cei din jur.
În rândul adolescenţilor populari, ce au parte de mai mulţi prieteni, abilităţile sociale se dezvoltă mult mai rapid. „Un mediu social favorabil, presărat cu prietenii de durată, poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltării acestora,” declara autoarea.
Dr. Meuese este de părere că tinerii ar trebui să beneficieze de o bună pregătire a aptitudinilor sociale la şcoală. „Ar fi util să extindem programul de predare al psihologiei în licee. Această disciplină ar oferi adolescenţilor o mai bună înţelegere a impactului pe care deciziile lor îl au asupra altor persoane, ceea ce ar avea un efect pozitiv atât asupra prieteniilor pe care le dezvoltă, cât şi asupra abilitaţilor lor pe plan social,” conchide aceasta.
