O substanţă chimică din regiunea creierului, responsabilă pentru funcţiile de memorare, ne ajută să suprimăm gândurile negative, arată un nou studiu publicat în revistă de specialitate „The journal Nature Communications”. Noile descoperiri ar putea explica de ce persoanele care suferă de tulburări precum anxietate, tulburarea de stres post-traumatic, depresie şi schizofrenie au parte frecvent de gânduri intruzive atunci când se produce un dezechilibru, informează cam.ac.uk, preluat de MedLive.ro. Câteodată ne confruntăm cu gânduri nedorite, amintiri neplăcute, imagini ce descriu fricile noastre sau îngrijorări cu privire la viitor. Când aceste episoade au loc, gândurile pot deveni recurente, în lipsa intenţiei noastre ca acest lucru să aibă loc. Recurenţa acestor gânduri poate da naştere episoadelor de anxietate, ce cauzează la rândul lor alte tulburări pe plan psihologic.
Gândurile negative pot da naştere unei serii de simptome debilitante specifice bolilor psihiatrice
„Capacitatea de a ne controla gândurile este deosebit de importantă pentru sănătatea noastră pe plan psihic. Atunci când această capacitate se slăbeşte, gândurile noastre negative pot da naştere unei serii de simptome debilitante specifice bolilor psihiatrice: amintiri intruzive, halucinaţii, ruminarea gândurilor, îngrijorări patologice şi persistente. Acestea sunt simptomele ce descriu o serie de boli mintale, precum tulburarea de stres post-traumatic, schizofrenia, depresia şi anxietatea,” declară Prof. Michael Anderson de la Medical Research Council Cognition and Brain Sciences Unit din Marea Britanie. Prof. Anderson descrie capacitatea noastră de a interveni şi a împiedica apariţia anumitor amintiri şi gânduri neplăcute pentru a opri o acţiune. „Nu am fi putut supravieţui fără a avea puterea de a ne controla acţiunile. Avem o sumă de reflexe rapide ce ne sunt adesea utile, însă uneori trebuie să controlăm pentru a împiedica anumite acţiuni să aibă loc. În acest sens, trebuie să existe un mecanism similar ce ne ajută să stopăm gândurile nedorite,” declară autorul. Cortexul prefrontal joacă un rol cheie în controlul acţiunilor noastre, iar cercetările efectuate recent au arătat că această regiune joacă un rol la fel de important în stoparea gândurilor nedorite. Acesta acţionează ca un regulator principal, controlând alte regiuni ale creierului, precum cortexul motor pentru împiedicarea acţiunilor şi hipocampul pentru stoparea amintirilor. Pentru a realiza acest studiu, echipa de cercetători condusă de Dr. Taylor Schmitz şi Prof. Anderson au folosit o serie de atribuţiuni pentru a identifica un proces central al creierului ce permite cortexului prefrontal să inhibe gândurile. Pe parcursul studiului, participanţii au învăţat, în prima fază, să asocieze o serie de cuvinte ce nu aveau o legătură semantică, iar în cea de-a doua fază au fost rugaţi să îşi amintească cuvântul asociat la apariţia unei lumini verzi pe ecran şi să suprime gândul cuvintelor asociate la apariţia unei lumini roşii. Cu ajutorul tehnologiei de imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională şi spectroscopia de rezonanţă magnetică, cercetătorii au observat ceea ce se întâmplă în regiunile-cheie ale creierului, în timp ce participanţii au încercat să îşi inhibe gândurile. Spectroscopia a permis cercetătorilor să măsoare compoziţia chimică a creierului, iar imagistica a ajutat la măsurarea activităţii cerebrale.
Abilitatea de a inhiba gândurile nedorite depinde de un compus chimic
Studiul a arătat că abilitatea participanţilor de a îşi inhiba gândurile nedorite stă în acţiunea unui neurotransmiţător – un compus chimic ce permite transmiterea mesajelor între celulele nervoase, cunoscut sub prescurtarea de concentraţii GABA. Dr. Anderson şi colegii săi au descoperit că nivelul de concentraţie al neurotransmiţătorului GABA de la nivelul hipocampului determina capacitatea oamenilor de a îşi bloca selectiv procesul de recuperare al gândurilor şi amintirilor. Noile descoperiri dau răspunsul la una dintre cele mai importante întrebări menţionate în cercetările de specialitate pe tema schizofeniei. Acestea arată că persoanele ce suferă de această afecţiune au parte de activitate cerebrală crescută în zona hipocampului, ce este corelată cu apariţia gândurilor intruzive şi a halucinaţiilor. Studiile post mortem au arătat că neuronii inhibitori ce utilizează compusul GABA sunt afectaţi la persoanele ce suferă de schizofrenie, aşa încât cortexul prefrontal eşuează în a reglementa activitatea cerebrală la nivelul hipocampului. Acest lucru sugerează că hipocampul nu poate inhiba apariţia gândurilor şi a amintirilor rătăcitoare, ce pot declanşa apariţia halucinaţiilor. „Influenţele de mediu, precum şi cele genetice, ce dau naştere hiperactivităţii hipocampului ar putea fi cauzele declanşării unei serii de tulburări cărora le sunt caracteristice gândurile intruzive. Studiile au arătat că o activitate crescută la nivelul hipocampului este prezentă la persoanele ce suferă de tulburare de stres post-traumatic, anxietate, depresie cronică şi toate acestea au o incapacitate patologică de a controla gândurile, manifestată prin îngrijorare excesivă sau ruminarea gândurilor negative,” conchide Dr. Schmitz.
