Onisim a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului. În tinereţe a fost rob al lui Filimon, un creştin din oraşul Colose. Onisim, greşindu-i acestuia, a fugit la Roma, unde va fi întemniţat alături de Sfântul Apostol Pavel. De la „Apostolul neamurilor”, a auzit Onisim Evanghelia mântuirii, şi tot de la el, a primit Sfântul Botez. Deoarece Sfântul Apostol Pavel a fost cel care îl adusese mai înainte pe Filimon la dreapta credinţă, a mijlocit împăcarea între acesta şi Onisim. În acest sens, ne stă mărturie epistola sa către Filimon, care constituie cea mai scurtă carte cuprinsă în Sfânta Scriptură. În urma acestei epistole, Filimon l-a primit pe Onisim ca pe un frate, eliberându-l de robie.
Mai târziu, Onisim a fost numit episcop de Apostolii înşişi, primind scaunul episcopal al Efesului. În urma persecuţiilor din timpul domniei împăratului Traian, Onisim a fost arestat şi dus la Roma. Aici a fost întemniţat şi, într-un sfârşit, ucis prin decapitare. Tradiţia a consemnat faptul că o femeie bogată i-a luat trupul şi l-a aşezat într-o raclă de argint, înmormântându-l cu cinste la anul 90.
