Violeta Stoica
Județul Prahova se află pe primul loc în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia la numărul copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, potrivit unei situații a organizației “Salvați Copiii”.
Aproape 13.000 de astfel de minori din cele șapte județe componente ale Regiunii Sud Muntenia au rămas acasă, în țară, în grija altor persoane din familia extinsă sau a unuia dintre părinți. Din statisticile adunate de către organizația “Salvați Copiii”, rezultă că “în urma migrației economice a părinților, 4.897 de copii sunt din județul Prahova, 2.727 de copii din județul Dâmbovița, 2.594 de copii din județul Argeș, 1.120 de copii din județul Teleorman, 773 de copii din județul Ialomița, 654 de copii din județul Giurgiu și 131 de copii din județul Călărași”.
De fapt, situația este cu totul alta, cel puțin la nivelul județului nostru, pentru că datele oficiale – făcute publice de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova – arată cifre mai mari decât acelea deținute de „Salvați Copiii”.
Mai grav este faptul că 148 de copii din Prahova au ajuns în centre de plasament din cauza părinților plecați din țară.
„Datele colectate de la Inspectoratele Școlare, de Salvați Copiii și de Ministerul Educației au relevat însă un număr mult mai mare de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, peste 200.000, dintre care peste 22.000 în Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, iar aceste date nu surprind nici ele întreaga amploare a fenomenului, pentru că nu cuprind și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală/în abandon școlar. Adăugând și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală sau care au abandonat școala, estimăm că numărul total al copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate se ridică la nivel național la aproximativ 250.000”, se arată într-o informare a organizației.
Într-adevăr, față de cifra de 4.897 de copii prahoveni care ar avea unul sau ambii părinți plecați în afara țării, la muncă, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova prezintă o altă statistică, cu date valabile la finalul lunii martie a acestui an. DGASPC Prahova arată că numărul copiilor aflați în această situație ajunge la 5.000. Din total, 527 de copii au ambii părinți plecați din țară, ceea ce înseamnă că minorii au rămas fie în îngrijirea rudelor- fără măsură de protecție (461 de cazuri), fie la asistenți maternali profesioniști (șapte), fie la alte persoane din afara familiei (doi), fie în centre de plasament publice sau private (32).
Pe de altă parte, cei mai mulți dintre copiii prahoveni au un singur părinte plecat la muncă, 3912 de copii aflându-se în această situație, existând și sute de alte cazuri (561) în care copiii care fac parte din familii monoparentale (minori care au un singur părinte) sunt rămași acasă în grija altor persoane sau chiar și în centre de plasament.
2.537 de băieți și 2.463 de fete sunt în așteptarea părintelui/a părinților care se află – în unele dintre cazuri – la mii de kilometri depărtare de ei, pentru a câștiga bani mai mulți decât ar putea-o face în țară, cu scopul de a le oferi membrilor familiilor lor o viață mai bună. Un lucru este destul de grav, însă: mulți dintre minori se află la vârsta la care simt acut nevoia de a le fi părinții aproape, 1758 de copii având vârsta cuprinsă între zece și 13 ani.
• Minori vulnerabili
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv “Salvați Copiii” România, atrage atenția asupra vulnerabilizărilor crescute la care sunt supuși copiii nevoiți să crească în absența părinților: ”Fenomenul copiilor care rămân în grija rudelor, în vreme ce părinții lor muncesc peste granițe pentru a le trimite bani și a le asigura, astfel, un nivel de trai decent, nu se rezumă la dor, ci cuprinde mult mai multe paliere ale emoțiilor și ale dezvoltării sociale. Acestui copil îi este rușine, acest copil este furios, acestui copil îi este teamă, acest copil se simte deseori abandonat și nu știe cui și dacă are voie să ceară ajutorul. De aceea este crucială intervenția noastră, pentru a ne asigura că sentimentele acestea atât de puternice nu vor lăsa răni iremediabile”.
Reprezentanții organizației care luptă pentru drepturile copiilor din România arată că fenomenul care a căpătat o amploare deosebită pune problema necesității dezvoltării unei rețele de servicii specializate destinate acestor copii. “Organizația Salvați Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât și părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 6.500 de copii şi reprezentanții lor, persoane în grija cărora au rămas sau părinți, au beneficiat până acum de servicii de intervenție directă. Peste 105.000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, precum și cu privire la obligațiile ce le revin părinților la părăsirea țării”, spun reprezentanții organizației „Salvați Copiii”.
