Violeta Stoica

O parte a locuitorilor comunei prahovene Bărcănești se îngrozesc, mai mult ca sigur, atunci când văd norii de ploaie. Și asta nu din cauza faptului că nu le-ar lipsi precipitațiile pentru grădinile cu flori sau cu legume, ci din cauza riscului de inundații. Deși pare ciudat, la prima vedere, la Bărcănești s-au înregistrat, anul acesta, cele mai mari inundații din județul Prahova, în luna martie mai multe gospodării fiind afectate de apa în exces. Pompierii au intervenit de fiecare dată cu pompe de mare putere, apelându-se, cu aprobarea prefectului de Prahova, Mădălina Lupea, chiar și la întreruperea circulației pe Drumul Național 1 pentru a se pune în funcțiune cele mai performante pompe pentru evacuarea apei din zona carosabilului de la intrarea dinspre Ploiești spre Bărcănești.
Pentru că nu prea se știa din ce cauză au apărut în ultimii ani aceste inundații într-o zonă care nu se află nici în apropierea unei ape curgătoare care să iasă din matcă și nici într-o zonă de deal care să determine scurgerea de pe versanți a puhoaielor, în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență s-au adunat reprezentanții mai multor instituții pentru a vedea ce se petrece, de fapt, la Bărcănești.

Ultimele inundații, din luna martie a acestui an, le-au dat mari bătăi de cap atât locuitorilor din Bărcănești, cât și autorităților locale și județene. După ce ziua, echipele de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență au scos apa din gospodăriile din zonă cu motopompe normale, în miez de noapte s-a acționat cu “artileria grea”, fiind nevoie pentru evacuarea apelor de pompe de capacitate mare și de furtunuri pe măsură. În apropierea benzinăriei de la intrarea dinspre Ploiești în Bărcănești, apa era extrasă non-stop aproape, de către echipajele de intervenție ale pompierilor, dar fără prea mare succes. Parcă un izvor subteran “aproviziona” din secundă în secundă balta formată care acoperea drumul național și curțile oamenilor. Abia după ce a trecut perioada ploioasă din primăvara acestui an, lucrurile au reintrat în normal.
După inundațiile din martie, în procesul-verbal încheiat de comisia constituită prin ordin al prefectului pentru evaluarea efectelor calamităților naturale produse la Bărcănești, se arăta situația din teren: că se acumulează mari cantități de apă de la forajele abandonate ale Rafinăriei Astra Ploiești, ca urmare a sistării activității acesteia, că pânza freatică refulează la suprafață provocând inundarea gospodăriilor din Tătărani și Bărcănești, că un canal al unui drum județean care trece prin zonă trebuie lărgit și, colac peste pupăză, inundațiile se accentuează și din cauza construirii – în urmă cu 20 de ani – a benzinăriei din perimetrul respectiv care ar împiedica scurgerea normală a apelor pluviale.

• Mister dezlegat, rezolvări dificile

Una dintre concluzii a fost că trebuie să aibă loc o întâlnire a reprezentanților mai multor instituții locale și județene – Consiliul Județean Prahova, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova, de la Îmbunătățiri Funciare, de la SNCFR, de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, de la Primăria Ploiești, de la Primăria Bărcănești, deținătorii de rețele și de utilități, dar și reprezentanții societăților din zona respectivă afectată de inundații, toate acestea sub coordonarea Instituției Prefectului.
Întâlnirea a avut loc, stabilindu-se ce ar trebui să facă fiecare în dreptul lui, însă cele mai multe lucruri i-au revenit Primăriei Bărcănești, proprietarul terenurilor publice inundate în zona respectivă. Iar autoritatea locală a început să acționeze prin elaborarea unui studiu hidrogeotehnic prin care să se dea soluțiile pentru reducerea riscurilor de inundații.
Prin acest studiu s-au remarcat principalii factori care conduc la apariția inundațiilor din Bărcănești și din Tătărani. De fapt, este un cumul de cauze care generează problemele: cele două sate sunt situate într-o zonă ușor depresionară, apele pluviale și forajele industriale care au rămas nefolosite, canalele colmatate, compoziția solului (care nu permite infiltrarea apei prea ușor), dar și creșterea precipitațiilor în ultimii ani – cel puțin în perioada primăverii și a toamnei – la care se adaugă pânza freatică aflată la circa doi metri adâncime. Toate acestea au generat în timp, la propriu, o zonă mlăștinoasă, asemănătoare pe alocuri unei mici delte unde – în perioadele ploioase – se produc inundații.
În concluziile studiului hidrogeotehnic se arată că primele măsuri care ar trebui să fie luate sunt redimensionarea canalelor colectoare ale apelor pluviale, decolmatarea podețelor, realizarea de lucrări de reabilitare a subtraversărilor existente pe sub calea ferată din zonă, în prezent colmatate și strangulate, proiectarea unei conducte care să preia surplusul de apă care nu se evacuează și care inundă zona stației de carburanți, precum și în amonte de aceasta.