Noi și toată lumea pe care o cunoaștem vom muri într-o zi. Potrivit unor psihologi, acest adevăr neplăcut se ascunde constant în spatele minții noastre și, în cele din urmă, ne influențează în tot ceea ce facem, de la a alege să mergem la biserică, să mâncăm legume și să mergem la sala de sport până la a ne motiva să avem copii, să scriem cărţi și să ridicăm companii, potrivit BBC, citat de Hotnews. Pentru oamenii sănătoși, de obicei, ideea morții există undeva, într-un colț al minții, influențând la un nivel subconștient. „De cele mai multe ori trecem prin zilele noastre fără să ne gândim la moarte. Ne concentrăm pe lucrurile din fața noastră”, spune Chris Feudtner, medic pediatru la Spitalul de Copii din Philadelphia și profesor la Universitatea din Philadelphia.
Ce s-ar întâmpla, totuși, dacă ambiguitatea care înconjoară propria noastră moarte ar fi luată și ni s-ar spune exact data și modul în care vom muri? Deși acest lucru este imposibil, o analiză atentă a acestui scenariu ipotetic ar putea să ne lumineze motivațiile noastre ca indivizi și ne-ar face să petrecem în alt mod timpul nostru limitat pe acest pământ. În anii 1980, psihologii au devenit interesați de modul în care ne confruntăm cu anxietatea și temerile potențial copleșitoare care vin odată cu conștientizarea faptului că nu suntem decât „niște bucăţi de carne care respiră, conștiente de sine, care pot muri în orice moment”, așa cum spune Sheldon Solomon, profesor de psihologie la Colegiul Skidmore din New York. În mai mult de 1.000 de cazuri evaluate în cadrul unui studiu, cercetătorii au descoperit că atunci când ne amintim că vom muri, ne agățăm mai mult de credințele culturale fundamentale și ne străduim să ne stimulăm sentimentul de auto-valoare. De asemenea, devenim mai defensivi fată de credințele noastre și reacționăm cu ostilitate la orice le amenință. Chiar și cele mai subtile referiri la ideea de moarte-o proiectare de 42,8 milisecunde a cuvântului „moartea” pe ecranul unui computer, o conversație care are loc în fața unei case funerare-sunt suficiente pentru a declanșa schimbări comportamentale.
Când ne amintim de moarte, îi tratăm cu mai multă îngăduință pe cei care sunt asemănători cu noi în ceea ce privește aspectul, orientarea politică, originea geografică și credințele religioase. Noi devenim mai disprețuitori și violenți faţă de oameni care nu împărtășesc aceste asemănări și ne exprimăm un angajament mai profund faţă de partenerii romantici care validează viziunile noastre despre lume. Totodată, suntem mai înclinați să votăm pentru liderii carismatici care încurajează teama de străini. De asemenea, devenim mai nihiliști, bem, fumăm, cumpărăm și mâncăm în exces și suntem mai puțin preocupați de îngrijirea mediului.
