Ziua medicinei militare a fost marcată ieri, 21 august. Este data la care, în anul 1862, prin Înaltul Decret Domnesc nr. 4629, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a luat fiinţă Corpul Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Român, constituindu-se, astfel, un element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare, potrivit site-ului https://directiamedicala.mapn, citat de Agerpres.
Încă din anul 1830, atât activitatea Serviciului Sanitar Militar cât şi cea a Serviciului Sanitar Civil erau coordonate de Comitetul Doftoricesc, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).
În 1857, au fost puse bazele învăţământului medical din ţara noastră, prin înfiinţarea, de către Carol Davila, medic român de origine franceză, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, a Şcolii naţionale de medicină şi farmacie, se arată pe site-ul umfcd.ro. În anul 1857, Carol Davila era inspector general al Serviciului Sanitar Militar, iar în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) a condus serviciul militar al armatei. Începând cu anul 1860, Serviciul Sanitar Militar s-a subordonat numai autorităţii militare.
Cazurile de rujeolă au atins un maxim istoric al ultimilor ani, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit BBC, citat de Hotnews. Peste 41.000 de oameni au fost infectaţi în primele șase luni ale anului 2018, dintre care 37 au murit. În 2017 au fost înregistrate 23.927 de cazuri iar în 2016 5.273. Experţii afirmă că motivul este reducerea numărului de vaccinări. În august, numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România de la debutul epidemiei era de 14.854, din care 59 de decese.
