Specialiştii de la Rutgers au descoperit, printr-un nou studiu, că expunerea la particulele microscopice din aerul poluat limitează fluxul sanguin şi substanţele nutritive care ajung în uter, deteriorând dezvoltarea cardiovasculară fetala, potrivit eurekalert.org, preluat de Medlife.ro
Oamenii de ştiinţă au observat că începutul primului trimestru şi sfârşitul celui de-al treilea trimestru au fost perioadele critice, în timpul cărora poluanţii afectează cel mai mult sistemele cardiovasculare ale mamei şi fătului. ”Constatările sugerează că femeile gravide şi cele care urmează tratamente de fertilitate ar trebui să evite zonele cunoscute pentru poluarea aerului, sau să stea în casă în zilele cu foarte multă ceaţă. În plus, ar trebui să aibă în vedere monitorizarea calităţii aerului din interior”, spune Phoebe Stapleton, cercetător.
Când o mamă inhalează aer poluat, îi este afectat sistemul circulator, care se adaptează în mod constant pentru a furniza fluxul sanguin adecvat fătului pe măsură ce creşte. Expunerea la aceşti poluanţi poate să contracteze vasele de sânge, restricţionând fluxul sanguin către uter. Astfel, fătul rămâne fără oxigen şi nutrienţi, ceea ce poate duce la creşterea şi dezvoltarea întârziată. Pot fi declanşate şi alte complicaţii comune ale sarcinii, cum ar fi restricţia de creștere intrauterină.
A fost analizat modul în care sistemele circulatorii ale şobolanilor şi ale fetuşilor lor au fost afectate după o singură expunere la aerosolii cu nanozidoza de dioxid de titan, un surogat pentru particulele tipice găsite în aerul poluat.
Rezultatele au fost comparate cu alt grup de şobolani care au fost expuşi doar la aer filtrat, de calitate superioară.
Astfel, cercetătorii au descoperit că expunerea la aerul poluat, la începutul sarcinii, are un impact semnificativ asupra sistemului circulator al fătului, în special asupra arterei principale şi a venei ombilicale. Expunerea ulterioară a avut un impact mai mare asupra mărimii fetale deoarece fluxul sanguin restricţionat de la mamă privează fătul de nutrienţii necesari în această etapă finală. Chiar şi în cazul şobolanilor care nu aşteptau pui, o singură expunere la aceste nanoparticule a determinat funcţionarea improprie a arterelor din uter. Expunerea la aer poluat la sfârşitul sarcinii poate limita fluxul sanguin matern şi fetal, lucru ce, uneori, afectează copilul şi la maturitate.
Cu toate că nanotehnologia a avut un rol semnificativ în eficientizarea combustibilului vehiculelor şi a energiei regenerabile, nu se ştiu multe despre modul în care aceste particule afectează oamenii în toate etapele de dezvoltare.
Până în anul 2025, se estimează că producţia globală anuală de particule de dioxid de titan va ajunge la 2,5 milioane de tone metrice. Pe lângă faptul că aceste particule foarte mici se găsesc în aerul poluat, dioxidul de titan este, de asemenea, utilizat frecvent în produsele de îngrijire personală, dar şi în cele de protecţie solară.
