F. T.

De acord: drogurile ucid, fumatul dăuneză grav sănătăţii, băutura te face din om, neom. Dar poluarea ? Poluarea te mângăie pe creştet ? Simţi că trăieşti atunci când inhalezi hidrogen sulfurat ?
Da, suntem fumători. Da, încet, încet, am devenit anosmatici (nu mai avem simţul olfactiv normal). Şi, cu toate acestea, da, unii dintre noi, fumătorii, am simţit că nu mai putem respira în Cartierul Ţintea din Băicoi. Am avut ochii împăienjeniţi/iritaţi, dar nu din cauza băuturii, ci a hidrogenului sulfurat emanat de la groapa de gunoi din zonă (Valea lui Dan).
Am aflat că noi, ca simpli trecători sau zăbovitori pentru o noapte – două în oraş, suntem fericiţi. Da, fericiţi, fiindcă locuitorii oraşului sunt obligaţi să suporte zi de zi şi, mai ales, noapte de noapte, și un miros înţepător care vine dinspre sus-amintita groapă de gunoi.
Au fost făcute reclamaţii peste reclamaţii la Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova, la Garda de Mediu. Chiar primarul oraşului, în urmă cu mai bine de un an, a particpat la unul dintre marşurile locuitorilor, cu speranţa vagă că societatea care deversează materiale radioactive va opri, într-o zi, această acțiune. Nu, nu s-a schimbat nimic în ceea ce priveşte calitatea aerului în oraş. Ce face Ministerul Mediului în timpul acesta? Tace! Hai, treacă de la noi povestea cu „Nu putem face nimic împotriva urşilor care rănesc/omoară oameni”. Dar cu poluarea, cum rămâne ? Cu poluarea care, potrivit ultimelor statistici, ucide, anual, în România, aproximativ 25.000 de persoane? Fireşte, nu direct, nu înfigându-ţi cuţitul între omoplaţi, ci perfid, provocând boli pe care le duci pe picioare câţiva ani, până ajungi în spital. Iar de-acolo…
Da, am trecut prin Băicoi, am dormit în Băicoi. Da, suntem fumători. Şi nu, nu simţim decât vag mirosul trandafirilor. Pe-al hidrogenuliui sulfurat îl adulmecam imediat. Şi, iertată ne fie expresia, „ne-a mutat nasul”.
Iată de ce, după cum aminteam şi în ziarul nostru de sâmbătă, membrii Asociaţiei Eco Natura Băicoi au plecat la Bucureşti, pentru a participa la un marş, derulat sub sloganul „Aerul poluat ucide”.
Simultan, au avut loc proteste similare şi la Braşov, şi la Iaşi, şi la Timişoara. ” Vremea nefavorabilă a făcut ca numărul de participanţi la protestul împotriva poluării să fie mai mic decât se estima”, se spunea, sâmbătă seara, la unul dintre buletinele de ştiri ale Radio România Actualităţi.
Într-adevăr, la Bucureşti, nu au fost aproximativ 300 de participanţi la marşul care a avut loc sâmbătă, pe traseul Biblioteca Națională a României – Palatul Parlamentului – Ministerul Mediului, ci câteva zeci. Protest la care au participat şi reprezentanţi ai Sectorului 1 Bucureşti. Au fost, într-adevăr puţini participanți. Mai puţini decât numărul angajaţilor de la APM Prahova, infinit mai puţin decât al funcţionarilor de la Ministerul Mediului. O instituţie care, daţi-ne voie să o spunem pe şleau, nu face (aproape) nimic. Cu urşii nu se poate rezolva problema, iar aerul poluat nu pătrunde prin geamurile termopan ale clădirii.
Doar pe treptele acestei instituţii s-au strâns câţiva reprezentanţi ai Asociației Eco Natura Băicoi. Ştim că la vreme de război, un prim-ministru al Marii Britanii a spus „Niciodată atât de mulţi nu au datorat atât de mult celor puţini”, făcând referire la eroismul piloţilor militari din cel de-Al Doilea Război Mondial.
Exagerând un pic – deşi în astfel de cazuri este bine să mai şi întreci măsura, fiindcă nu faci atât rău ca noxele de la groapa de gunoi de la Băicoi – poate că datorită acestor oameni pe care-i vedeţi în fotografie se va mişca ceva şi în Cartierul Ţintea, acolo unde, potrivit preşedintelui acestei asociaţii, Ciprian Stuparu, „poluarea cu hidrogen sulfurat produsă de societatea Vitalia de mai bine de nouă luni a depăşit cu mult limitele admise”.
Nu în ultimul rând, două întrebări adresate doamnei Graţiela Gavrilescu, nimeni altcineva decât ministrul Mediului: 1) Chiar nu ştiţi că România a ajuns să fie reclamată la Curtea Europeană de Justiţie fiindcă nu a luat măsuri de reducere a poluării?; 2) În urmă cu câţiva ani, când eraţi în campanie electorală în Băicoi, nimeni, chiar nimeni nu v-a spus că printre probleme oraşului se numără şi poluarea ?
Fericiţi cei care se izolează dincolo de geamurile opace ale Ministerului Mediului, sperând la un al doilea mandat ! Şi tot fericiţi cei pe care îi apucă „Dragostea la vremea holerei”. Pardon, „Dragostea faţă de alegători la vremea poluării”!