Lucian Avramescu
O chema Andra și era copilă
Chiar dacă tocmai încerca al 19-lea an
Stătea trei case de la noi mai jos
Și se-ntorcea din școli ca licean
Știa că e frumoasă și c-o place
Discret, timid în gesturi, un băiat
Dar mult mai îndrăzneţ, pusese ochii
Pe Andra unul Cancer, mai versat
Azi satul vine la priveghi și plânge
Copila stă-n sicriu, cernita casă
S-a pregătit de-o nuntă-ndurerată
Căci fata e gătită în mireasă
Vin liceenii unul câte unul
Intră în casă și-apoi ies plângând
Colega lor e alta, nu zâmbește
Speranţe, vise au pierit pe rând
De ce faci Doamne astfel de păcate
Cu ce copila asta ţi-a greșit
Lumea, și-așa rărită,-i mai pustie
Din trunchiuri iei lăstarul odrăslit?
Bate în dungă clopotul în turlă
Peste-operaţii, chimioterapie
Păru-i căzuse tot, numai speranţa
Părinţilor mai rămăsese vie
Azi năruit e totul, ce se-ntâmplă
Domnilor doctori, nu puteţi opri
Cancerul? Nu! Sunt cazuri când apare
În burta mamelor ce nasc copii
Andra-i un caz, trecut absent pe-o fișă
Unul din multele din lumea care
S-a dus pe lună, are scule touch
Dar să se vindece de cancer nu-i în stare
Adio Andra, uliţa-i mai seacă
Totu-n grădini e trist și ofilit
Chiar dacă-n Sângeru e primăvară
Și liliacul pare înflorit
3 mai 2019, Sângeru
