Dr. Robert Young, microbiolog şi nutriţionist din Statele Unite, a studiat ani de zile aciditatea sângelui, considerând-o, alături de alţi specialişti din domeniu, principala cauză a bolilor din epoca modernă.
În “Miracolul pH. Dieta Young”, el afirmă: “Nivelul pH-ului din toate materiile fluide ale organismului nostru afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului. Aciditatea crescută cronică corodează ţesuturile organismului, iar dacă nu este ţinută sub control, întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral. Cu alte cuvinte, aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.”, potrivit AMPRESS, care preia informaţii prezentate de doctorulzilei.ro.
Afecţiuni cauzate de aciditatea mărită a organismului
Când corpul nostru menţine o aciditate extremă sau excesivă putem avea următoarele probleme:
Se produc radicalii liberi care oxidează şi alterează întregul sistem imunitar, fiind necesari antioxidanţii pentru eliminarea resturilor oxidării din corp; – vitaminele şi mineralele nu mai pot fi absorbite corect în organism; – bacteriile benefice din intestinul subţire îşi pierd capacitatea de a ajuta la digestia corectă; – ţesutul conjunctiv se deteriorează şi îşi pierde capacitatea de a-şi realiza toate funcţiile relaţionate cu sănătatea capilară, a pielii şi a unghiilor; – somnul este neregulat şi alterat; – apar dureri de cap, infecţii şi răceli; – apare o stare de oboseală permanentă şi o lipsă de energie vitală. Boala apare într-un mediu acid (pH acid). Dacă nu normalizăm pH-ul sângelui, este dificil să vindecăm mai ales bolile grave. Majoritatea acestor boli cauzate de un pH acid este provocată de o alimentaţie proastă, care include un exces de carne şi grăsimi saturate. Emoţiile au, de asemenea, un rol important, deoarece cele negative precum furia sau tristeţea blochează organe ca ficatul sau intestinele, împiedicând astfel corecta lor funcţionare.
Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: corpul nu mai absoarbe corect vitaminele şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, pot apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoza, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valorile ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul ca urmare a unui nivel extrem de aciditate, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile, anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea, palpitaţiile şi durerile musculare.
Dr. Robert Young confirmă prin studiile sale toate acestea: “Excesul de aciditate din organism este cauza tuturor bolilor degenerative. Când se distruge echilibrul, iar organismul începe să producă şi să depoziteze mai multă aciditate şi mai multe deşeuri toxice decât poate elimina, atunci încep sa se manifieste diferite dureri şi afecţiuni.
Alcalinitate prin dietă
Conform dr. Robert Morse, alimentele se pot împărţi în două mari categorii: alimente care produc reacţii acide în organism şi alimente care produc reacţii alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului, aşa încât alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea va fi mai profundă. În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare. Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu adevărat regeneratoare. Alimentele de acidificare încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxificare. Ele sunt inflamatoare şi formează mucozităţi în organism, provocând, în final, lezarea ţesuturilor. Acizii pot deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfăşurarea proceselor de ionizare şi oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80-90% alimente care produc alcalinizare.
Alimente alcaline
Dintre toate alimentele, vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp. Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi anti-stres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă.
Fructe
Mere, caise, banane, fructe cu boabe mici, cireşe, nucă de cocos proaspătă, curmale, smochine, grepfrut, struguri, guava, lămâi coapte, lămâi verzi, mango, pepene – toate soiurile, nectarine, portocale, papaya, pere, piersici, ananas proaspăt, rodii, stafide, căpşuni, mandarine, fructul pasiunii, zmeură, kiwi, merişor.
Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către corp pentru a extrage şi utiliza mineralele alcaline.
Legume
Lucernă, anghinare, sparanghel, avocado, muguri de bambus, fasole lima, sfeclă, gogoşari, broccoli, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, morcovi, ţelină, conopidă, castane comestibile, cicoare, arpagic, porumb dulce, castravete, păpădie, mărar, ştevie verde, vinete, frunze de cicoare, usturoi, hrean, gulie, praz, lăptuci, salată verde, salată chinezească, bame, măsline, ceapă, pătrunjel, păstârnac, mazăre, dovlecei, ridichi, varză acră, măcriş, spanac, germeni de cereale, dovlecel, cartof dulce, roşii, creson, cartof alb, rucola, ardei gras, mazăre verde, ciuperci. Cidru de mere, oţet, lapte bătut, zer crud, alge comestibile, mei, quinoa, soia, hrişcă, lapte crud, migdale, miso, ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece, condimente naturale, vin organic, iaurt din lapte crud, măsline, apa pură, apa cu lămâie, ceai de plante medicinale, lapte de migdale, ceai verde.
Alimente care formează mediu acid
Băuturi alcoolice, aspirină, orz, banane verzi, afine, mure, coacăze, pâine, prăjituri, fursecuri, bomboane, cereale pentru mic dejun, brânzeturi, ciocolată şi cacao, cafea, cola şi băuturi răcoritoare, coloranţi artificiali, condimente, porumb preparat, amidon de porumb, biscuiţi săraţi, creme de ou, produse lactate, sosuri de salată, gogoşi, ouă – albuş, arome artificiale, produse din făină, fructe conservate, gelatină, sos de friptură, tărâţe de grâu, îngheţată, dulceaţă, gem, linte, maioneză, carne – inclusiv peşte, moluşte, scoici şi carne de pasăre, uleiuri procesate, măsline în saramură, nuci, paste făinoase, produse de panificaţie, plăcinte, alune americane, piper negru, prune, prune uscate, prăjituri cu orez, orez alb şi brun, sifon, produse din soia, zahăr rafinat, ceai indian, tutun, legume conservate.