La ICDVV Valea Călugărească, „albul românesc” şi „negrul vârtos” au rezistat cel mai bine la secetă
Nicoleta Dumitrescu
Culesul viilor este în toi în cea mai cunoscută zonă viticolă din Prahova – Valea Călugărească, dar lipsa precipitaţiilor a afectat destul de serios producţia din acest an. Confirmarea a venit de la Marian Ion, directorul general al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură (ICDVV) de la Valea Călugărească, aflat, ieri, în mijlocul plantaţiei de viţă de vie a institutului, la culesul strugurilor. Potrivit acestuia, producţia din acest an se estimează la 5 tone/ hectar, în condiţiile în care, în anii buni, cu precipitaţii, 
producţia era de 7 tone/hectar. “Din cauza secetei, estimăm că pierderile vor fi de aproximativ 40%. Ba, în cazul soiului Merlot, care este sensibil la lipsa precipitaţiilor, pierderile vor fi de 50%. Însă, va exista şi o compensaţie, în sensul că, anul acesta, strugurii sunt foarte buni, concentraţia mare în zahăr urmând să dea o calitate bună vinului“, ne-a declarat acesta. ICDVV Valea Călugărească întreţine 50 de hectare de vie, pe suprafeţele experimentale regăsindu-se şi 1.400 de soiuri care sunt atent monitorizate până când strugurii ajung la maturitate şi sunt buni de cules. Iar anul acesta s-a constatat faptul că toate soiurile vechi româneşti au rezistat bine la secetă, printre care se regăsesc strugurele alb, cel „negru vârtos” şi ” negru moale”. “ Anul acesta, deşi a fost secetă, toate soiurile de strugure românesc au rezistat. Avem 78 de soiuri de strugure vechi românesc. Sunt soiuri protejate, pe cale de dispariţie, la institutul nostru găsindu-se cea mai mare colecţie din ţară. De asemenea, ne mândrim cu o serie de creaţii de soiuri de viţă de vie, aşa cum este soiul de masă sau cel de portaltoi, dar, mai ales, şi cu o serie de clone pentru anumite tipuri de vinuri, din care se poduc şi cele de colecţie”, ne-a mai declarat directorul general al ICDVV Valea Călugărească.
Întrebat dacă institutul pe care îl conduce a reuşit să depăşească perioada dificilă cu care se confrunta cu ceva ani în urmă, în sensul că lipsa finanţării de la nivel central se reflectase şi în aceea de dezvoltare, baza materială fiind degradată întrucât clădirile n-au fost niciodată reabilitate, interlocutorul nostru ne-a precizat: „După o lungă perioadă de timp în care ne-am confruntat cu lipsa de finanţare, începând cu anul 2018 situaţia s-a mai reglementat. Acum suntem în plin proces de înscriere a clădirilor institutului în cartea funciară, o realizare extraordinară, am putea spune, având în vedere faptul că, de la existenţa sa, acest lucru nu a fost realizat niciodată, înscrierea în cartea funciară creând posibilitatea de a beneficia de fonduri inclusiv pentru realibilitatea clădirilor care n-au fost reparate niciodată”.
Reamintim faptul că, în anul 1950, la Valea Călugărească, prin înfiinţarea unei staţiuni experimentale, aici au fost puse bazele primei cercetări ştiinţifice pentru dezvoltarea viticulturii la nivelul Podgoriei Dealu Mare, în anul 1967, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație de la Valea Călugărească devenind singurul institut din România profilat pe cercetarea în acest domeniu. Până în revoluţie, în anul 1989, acest institut a avut o dezvoltare extrem de puternică şi datorită faptului că era finanţat în integralitate de la bugetul de stat.
