Luiza Rădulescu Pintilie
E toamnă deplină, trecută oficial de echinocţiu, şi numai un artist precum pictorul Marcel Bejgu ar fi putut face ca, în prima zi de octombrie , în centrul Ploieştiului, într-o galerie neîncăpătoare pentru tablourile sale nu atât din punct de vedere al numărului şi al dimensiunilor, ci al regalului pictural prins în rame, să-şi dea întâlnire, sfidând hotarele calendaristice , toate anotimpurile ştiute , plus acelea cărora le conferă frumoasele sale înţelesuri sufleteşti şi blazonul semnăturii sale artistice inconfundabile.
Numai mestecenii săi cu trunchiuri albe şi frunze de-un auriu domol, numai plutele , pinii şi pâlcurile de arbori de prin vâlcele şi lunci, numai pădurile tomnatice şi cele din ierni de poveste, numai casele risipite pe dealuri înzăpezite, pe strada Bobâlna ori la Şinca Veche se puteau însoţi cu lalele galbene şi roşii, cu trandafiri, bujori roz, floarea soarelui, sânziene, cârciumărese, petunii, , înstelate luminiţe ale nopţii, nalbe , ramuri pline de florile primăverii , căpiţe păstrând mirosul fânului cosit şi dorul de valuri ale unor bărci ancorate la mal! Fiindcă le uneşte , într-o armonie perfectă, acelaşi har al tuşelor duioase, aceleaşi potoliri ale culorii, acelaşi senin care nu e doar al cerurilor sale, ci al fiecărui tablou în parte, încât devine o îmbrăţişare a privirii şi o bucurie a inimii. Se ştie de mult timp de puterea vindecătoare a culorilor, dar dacă mai este nevoie de încă un argument pentru a-i reconfirma veridicitate, acesta poate fi găsit în oricare dintre lucrările pictorului Marcel Bejgu. Şi fiindcă nu a vrut să-şi primească publicul încorsetat, după rigorile actuale, de bariera măştii şi a distanţării sociale, distinsul artist a ales să nu verniseze noua sa expoziţie ( care va rămâne deschisă până pe 14 octombrie), lăsând întreagă libertatea acelora care vor alege să-i treacă pragul atunci când îi vor simţi „chemarea”. Şi îmi iau îngăduinţa să adaug că îşi vor oferi un dar dintre cele alese toţi aceia care vor răspunde acestei chemări. Venite dinspre patru anotimpuri calendaristice şi dinspre infinitul anotimp al unui har aparte, căruia i se poate spune, fără teama de a greşi , Marcel Bejgu.
