Dezvoltarea accelerată a unui vaccin împotriva noului coronavirus, în plină pandemie care a provocat contagierea a peste 74 de milioane de persoane din întreaga lumea şi decesul a 1,6 milioane de oameni, a fost considerată cea mai importantă realizare ştiinţifică a anului, fiind onorată cu titlul „Science ‘s Breakthrough of the Year 2020” din partea prestigioasei revistei Science, a relatat recent EFE, preluată de Agerpres. „Pentru mulţi, 2020 a fost un an de viaţă în suspans, pe măsură ce coronavirusul se răspândea pe întreaga planetă forţând populaţia să se izoleze şi, de multe ori, să se despartă de fiinţele dragi”, notează Asociaţia Americană pentru Dezvoltarea Ştiinţelor (AAAS). „Pentru cercetătorii din biomedicină din prima linie a luptei împotriva COVID-19 cursa dezvoltării unui vaccin s-a desfăşurat în ritm alert. Acum, în mai puţin de un an de la apariţia virusului SARS-CoV-2, cercetătorii şi-au atins ţelul”, adaugă textul AAAS. Jon Cohen, corespondent al revistei Science, a considerat această realizare drept „un sfârşit fericit pentru anul 2020”: „Niciodată înainte atâţia competitori nu au colaborat atât de deschis şi frecvent, niciodată atâţia candidaţi nu au avansat în probe de eficienţă la o scară atât de mare şi în paralel”, a subliniat Cohen.
„Şi niciodată guvernele, industria, academicienii şi organizaţiile non profit nu au contribuit cu atâtea fonduri, eforturi şi inteligenţă în lupta împotriva aceleiaşi boli contagioase şi într-un răstimp atât de scurt”, a adăugat el. Revista Science aminteşte că în prima lună a anului, cu declanşarea unor focare ale acestei misterioase forme de pneumonie în oraşul Wuhan (China), a domnit confuzia, fără să existe noţiunea despre cât era de letal coronavirusul, sau despre cum va ajunge să ameninţe sănătatea întregii omeniri. „Dar la sfârşitul lunii ianuarie ameninţarea era deja clară”, a reamintit Cohen.
În februarie, mai multe companii au demarat proiecte „agresive” pentru obţinerea unui vaccin. În acest sens, revista a menţionat companii farmaceutice din China precum CanSino Biologis, Sinovac Biotech şi cea de stat Sinopharm, care „au fost primele care au intrat în cursă”.
În SUA, principalele companii care s-au implicat au fost Moderna şi Inovio Pharmaceuticals; iar în Europa BioNTech, o firmă germană care apoi a împărtăşit rezultatele cu multinaţionala americană Pfizer. „La Universitatea Oxford (Marea Britanie) un grup academic a dezvoltat un vaccin care ulterior a atras un alt gigant, AstraZeneca, iar Janssen şi Sanofi Pasteur s-au alăturat şi ei acestei curse”, a explicat Cohen.
Un al articol al revistei Science de săptămâna aceasta evaluează efectele intervenţiilor nefarmaceutice pentru a frâna pandemia, care includ măsuri precum restricţionarea adunărilor de persoane, alături de închiderea centrelor de învăţământ.
Articolul evaluează eficienţa măsurilor adoptate de guvernele din Europa şi de alte ţări ale lumii şi concluzionează că închiderea şcolilor şi a universităţilor „a contribuit la reducerea transmiterii bolii, alături de limitarea adunărilor la 10 persoane, sau mai puţin”.
Articolul lui Cohen privind dezvoltarea vaccinurilor avertizează totuşi că „omenirea afectată de pandemie are un drum lung de parcurs pe o cale muntoasă fără parapeţi”. „Îndoielile privind vaccinul, problemele de fabricaţie şi deficienţele din reţelele de furnizare ar putea împiedica ambiţioasele planuri de vaccinare”, a adăgat el. „Virusul ar putea suferi mutaţii pentru a eluda răspunsul sistemului imunitar. Vaccinul ar putea preveni boala, dar nu şi contagierea, ceea ce ar prelungi încheierea pandemiei”, a continuat el.
Normalitatea, potrivit lui Cohen, nu va reveni pentru mult timp, dar în lunile următoare, pe măsură ce se vor distribui vaccinurile şi se va prefigura o panoramă mai completă a situaţiei vom putea, în sfârşit, răspunde la întrebarea: „Când se vor termina toate astea?”, a încheiat el.
