Florin Tănăsescu
Şi Delia, şi Ofelia, şi Alice, şi Beatrice, şi oricare dintre numele care trezesc unora nostalgia primei iubiri, pe mine mă lasă rece. Doar unul contează: Dilaila! Sau Dylayla. Nu contează cum se scrie sau se citeşte. Important este cum se trăieşte.
Dilaila s-a instalat cu cele mai bune intenţii în viaţa fiecăruia dintre noi. A fiecărui muritor. Citise la viaţa ei doar o carte: „Şi tu vei fi ţărână!”. Cam limitată fata asta…
I-am reproşat că sunt însurat. Şi că nu se cade să stăm prea mult la taclale.
– Iubeşte-mă şi taci! Nu-ţi mai face probleme! Nu vezi că soarele-i la apus?
Am râs. Are înclinaţii romantice!, mi-am spus. Cred că scrie şi versuri patetice!, am gândit. Este posibil să aibă şi ceva înclinaţii spre pictură!, am intuit.
– Intuieşti prost! Iubeşte-mă şi nu-ţi mai face probleme.
Fată, gândii în sinea mea, tu eşti cam dusă cu pluta. Eşti dilaila, cum ziceam în tinereţe. Ai ceva păsărele la cap…
Mi-a citit gândurile. „Da, sunt Dilaila. Sunt nume propriu pentru fiecare. Da, sunt viaţa fiecăruia dintre voi. Da, sunt Apusul care intră în cantonament. Mâine are meci. S-ar putea să îl vezi, s-ar putea să nu. Eu, sigur, da!”
Deci, ce să fac?, m-am întrebat debusolat.
– Deci, taci şi iubeşte-mă! Taci, şi trăieşte-mă! Şi laudă-te că ai făcut dragoste cu Dilaila…
Şi ce-o să zică lumea? Ce va spune preotul când mă voi spovedi?
– Lumii să-i spui aşa: că nu eşti nici primul nici ultimul cu care am făcut dragoste. Şi să-i mai spui că mai multe rugăciuni sincere aud pereţii unui spital cu muribunzi, decât o rugăciune rostită din vârful limbii. Spune-i cui vrei tu că pe fundaţia oricărui spital care se ridică scrie deja: „Doamne, nu mă lăsa să mor! Doamne, mai dă-mi încă o zi să văd cum soarele iese din cantonamentul Amurgului şi-şi joacă meciul vieţii la reflector de Răsărit”.
De la o vreme, privesc viaţa asta fără să-mi pese, fără ambiţii, fără regrete, fără interese. Adică, dilaila. Scuzaţi, Dilaila! Sau Dylayla! Dar ce contează cum se scrie? Important este cum se trăieşte.
Mă necăjeşte că fata asta a citit doar o carte: „Şi tu vei fi ţărână”.
Dar, asta-i viaţa. „Limitată”…
