Luiza Rădulescu Pintilie
La 77 de ani de la încheierea celui De-al Doilea Război Mondial, Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022, marcând o escaladare abruptă a războiului ruso-ucrainean, care a început în 2014, în urma Revoluției ucrainene a Demnității. Deja, specialişti în domeniu avertizează că invazia a provocat cea mai mare criză a refugiaților din Europa înregistrată după cea de-a doua mare conflagraţie internaţională, peste 6,2 milioane de ucraineni părăsind țara și un sfert din populație fiind strămutată. În acest context, invazia a fost condamnată pe scară largă la nivel internațional ca fiind un act de agresiune. Ca urmare, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care a cerut retragerea completă a forțelor rusești, Curtea Internațională de Justiție a ordonat Rusiei să suspende operațiunile militare, iar Consiliul Europei a expulzat Rusia din rândurile sale. De asemenea, numeroase țări au impus noi sancțiuni, care au afectat economiile Rusiei și ale lumii, oferind ajutor umanitar și militar Ucrainei. Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind crimele de război care au avut loc în Ucraina de la Revoluția Demnității din 2013-2014 până la crimele de război din timpul invaziei din 2022. În acelaşi timp, în ciuda negocierilor de pace desfăşurate, se vorbeşte deja despre o prelungire a războiului, inclusiv despre riscul escaladării lui la nivel paneuropean şi chiar mondial. Fie şi prezentate succint, toate aceste realităţi au dat o altă dimensiune şi recentei marcări, la nivel naţional – inclusiv la Ploieşti – pe 14 mai, a Zilei Dreptului Internaţional Umanitar, ajunsă la cea de-a IX-a ediţie, după instituirea sa, prin Legea nr.177/2013, la propunerea Consiliului Naţional de Drept Internaţional Umanitar- CNDIU, ca prilej al organizării şi desfăşurării de acțiuni cultural-educative și științifice dedicate cunoașterii și promovării valorilor şi principiilor dreptului internațional umanitar. Alegerea acestei zile corespunde în mod simbolic momentului ratificării de către România, la 14 mai 1954, a Convențiilor de la Geneva din 12 august 1949, care consacră, alături de cele două Protocoale adiționale din 1977 referitoare la protecția victimelor conflictelor armate, principalele norme ale dreptului internațional umanitar.
De aceea, tocmai având în vedere contextul cu totul special al marcării ediţiei din acest an a Zilei Dreptului Internaţional Umanitar, Ministerul Afacerilor Externe a ţinut să reitereze mesajul esențial al Convențiilor de la Geneva din 1949 în accepțiunea Comitetului Internațional al Crucii Roșii, și anume faptul că și războaiele au limite impuse de imperativul protejării vieții și demnității umane. Mai mult decât atât, a reamintit într-un comunicat oficial că România a fost printre statele care au sesizat Curtea Penală Internațională în vederea anchetării situației din Ucraina, inclusiv din perspectiva sancționării crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și de genocid pretins comise pe teritoriul acestui stat de forțele rus, inclusiv susținând înființarea Comisiei Internaționale de Anchetă privind Ucraina și activarea Mecanismului Moscova al OSCE, devenind, de asemenea, membru al Grupului de Prieteni privind Răspunderea. Suplimentar, România a contribuit cu suma de 100.000 Euro, din bugetul MAE, la Fondul Fiduciar al Curții Penale Internaționale pentru susținerea desfășurării în bune condiții a activității Biroului Procurorului pe parcursul anului 2022, în contextul anchetei din Ucraina.
Deosebit de activă în misiunea sa, filiala Prahova a Asociaţiei Române de Drept Umanitar -coordonată de preşedintele Dumitru Codiţă şi vicepreşedintele Elena Roxana Vişan – a organizat, vineri – 13 mai, în sala „Marea Unire „ din Palatul Culturii, o ediţie specială a acestei manifestări, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” (director Mihaela Radu), instituţii reprezentative ale administraţiei şi culturii judeţene şi locale, precum şi o serie de parteneri de tradiţie, firma BES România – Ploieşti evidenţiindu-se prin constanta sa susţinere. În programul manifestării s-au regăsit: Lansarea volumului: ”Drept Internaţional Umanitar. Re(construcţia) societală a drepturilor omului în contextul recesiunii pandemice şi al noilor conflagraţii”, păstrând – sub coordonarea prof. univ dr. Irina Moroianu Zlătescu, director al Centrului transdisciplinar de drepturile omului-SNSPA, membru titular al Academiei Internaţionale de Drept Comparat şi membru în Consiliul Institutului de Drept European Viena/Bruxelles, a prof. Elena Roxana Vişan – absolventă a Şcolii doctorale în Ştiinţe Administrative din cadrul SNSPA, ambasador al României în domeniul predării Proprietăţii intelectuale în cadrul IP 4 Youth @ Teachers al organizaţiei Mondiale a proprietăţii Intelectuale – OMPI, membru al Institutului de Drept European Viena/ Bruxelles şi a prof. univ. dr. Dumitru Codiţă – tradiţia de a reuni în lucrări ştiinţifice de ţinută comunicările susţinute în cadrul unor conferinţe desfăşurate sub auspiciile acestui eveniment de specialişti cu autoritate în domeniu, de data aceasta fiind vorba, alături de coordonatori, despre Alin Bodescu, Constantin Iordache, Cosmin Marius Iordache, Claudia Elena Marinică, Filofteia Repez, Florin Laurenţiu Giuşcă, Ioana Feodot, Loredana Andreea Arnăutu, Laurenţiu Giuşcă, Tomiţă Zăvoianu, Valentin-Stelian Bădescu; Organizarea expoziţiei de carte cu tema „Incursiune în Dreptul Internaţional al Drepturilor omului“; Adoptarea Apelului de la Ploieşti privind respectarea şi promovarea instrumentelor juridice de Drept Internaţional Umanitar; Flashmod cu tema: ”Solidaritate şi cooperare pentru pace!”. Mesajele transmise prin fiecare dintre aceste momente ale evenimentului au purtat girul argumentaţiei ştiinţifice, dar şi emoţia contextului în care abordările teoretice au fost puse în legătură cu actualitatea atât de pregnantă şi dureroasă în acelaşi timp a războiului din Ucraina. Aceeaşi semnificaţie au căpătat şi alocuţiunile rostite de dl. Valentin-Stelian Bădescu – cercetător ştiinţific asociat al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române şi membru titular al Diviziei Istoria Ştiinţei din cadrul Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, dna Rodica Paraschiv – deputat în Parlamentul României, dna Mihaela Radu – manager al bibliotecii care a găzduit şi actuala ediţie a acestui eveniment. Dar dacă a existat un moment cu o încărcătură emoţională cu totul deosebită acesta a fost cel al flashmobului organizat de elevii clasei a IX – a P1 din cadrul Colegiului Naţional Pedagogic „Regina Maria” Ploieşti (director- prof. Lucia Ionescu), al cărui mesaj – Solidaritate şi cooperare pentru pace! – devine şi mai puternic pentru oricine a văzut imaginea copiilor ucraineni fugind din calea războiului însoţiti de mame în timp ce taţii au rămas să lupte în linia întâi, sau pur şi simplu trimişi singuri să se salveze din calea morţii. Iar faptul că elevi care se pregătesc să devină învăţători şi educatori au şansa să studieze, în singura şcoală din judeţ, ca disciplină opţională, Dreptul Internaţional Umanitar, sub îndrumarea profesoarei Elena Roxana Vişan, nu poate să fie decât un atuu pentru formarea lor multidisciplinară, dar şi pentru formarea ca buni cetăţeni şi ca buni români. Lăudabil e, în acest context, şi gestul parlamentarului Rodica Paraschiv de a-i invita să facă o vizită de studiu la Palatul Parlamentului din Bucureşti.
Drumul parcurs simbolic, de către elevi, de la Palatul Culturii la şcoala în care învaţă şi unde a fost expus înălţătorul lor mesaj, a devenit astfel un fel de defilare în numele păcii, al libertăţii, al valorilor umane, împovărate astăzi de ameninţări reale şi al căror triumf trebuie cu atât mai mult susţinut şi promovat. Iar acest moment a dat, cu siguranţă, şi mai multă valoare unui eveniment care a depăşit cadrul formal al unei simple marcări a Zilei Dreptului Internaţional Umanitar, conferindu-i o încărcătură şi o semnificaţie afectivă, de trăire, de înţelege şi de conştiinţă, cu totul speciale.
