Medicul psihiatru Oana Grecu, de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi, consideră că o substanţă psiho-activă legală, cum este alcoolul, accesibilă şi acceptată social, poate deveni o adevărată „toxină a sistemelor familiale”, potrivit Agerpres.
Mai mult, susţine medicul, studiile de specialitate şi statisticile de la nivel naţional şi internaţional sugerează că alcoolul este „virusul” care generează o gamă largă de probleme psihologice, medicale şi sociale – o posibilă „pandemie nevăzută”.
În acest sens, potrivit medicului psihiatru de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi, devine responsabilitatea fiecăruia dintre noi să aducem la suprafaţă această realitate, pericolele asociate şi modalităţile prin care putem construi o prevenţie adecvată şi eficientă.
„Societatea românească este recunoscută pentru modalitatea în care alcoolul influenţează majoritatea comportamentelor deviante, acesta rămânând un drog legal, acceptat social, fiind accesibil chiar şi pentru minori. Într-un astfel de context, acceptând că nu putem să înlăturăm consumul alcoolului în totalitate, devine foarte importantă prevenţia. În timp ce vârsta de iniţiere în consumul de alcool a scăzut, volumul şi frecvenţa utilizării băuturilor alcoolice sunt pe o linie ascendentă. Mai mult, studiile arată că pandemia COVID-19 a fost asociată cu un consum crescut de alcool în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă”, a declarat dr. Oana Grecu. În ultimii ani în cadrul Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi a fost înregistrată o creştere a numărului de internări pentru tulburări asociate consumului de alcool.
Conform statisticilor spitalului, în anul 2020 au fost evaluaţi clinico-terapeutic 1.551 pacienţi, în anul 2021 au fost 1.691 pacienţi, iar în primele 7 luni ale anului 2022 sunt deja 1.424 pacienţi evaluaţi pentru astfel de tulburări.
„Majoritatea persoanelor care au probleme cu alcoolul dezvoltă tulburări psihice, precum tulburări cognitive, tulburări afective, tulburări de somn, tulburări sexuale, anxietate, agresivitate fizică şi verbală, comportamente antisociale. În cazul părinţilor care se confruntă cu probleme ce ţin de consumul de alcool, starea generală de bine a copiilor va fi afectată negativ, efectele negative date de acestea având implicaţii nefaste pentru toată familia. Studiile sugerează că, de obicei, consumul excesiv de alcool la unul sau ambii părinţi determină un mediu familial dezorganizat, pentru că părinţii (sau cel puţin unul dintre ei) nu-şi mai pot îndeplini rolurile cu aceeaşi responsabilitate şi nici activităţile cotidiene necesare”, a declarat dr. Oana Grecu.
Conform acesteia, un aspect întâlnit atât în Camera de Gardă a Institutului, cât şi în literatura de specialitate arată că pacienţii cu această simptomatologie provin de cele mai multe ori din medii cu condiţii socio-economice scăzute. De asemenea, studiile arată că prin comparaţie cu părinţii non-alcoolici, cei care au probleme cu alcoolul au mai puţină pregătire educaţională. Deoarece există mai mulţi bărbaţi consumatori de alcool decât femei, riscul de a întâlni violenţă fizică şi agresivitate în mediul familial creşte.
Cu toate acestea, susţine medicul psihiatru, nu trebuie să neglijăm situaţiile în care unul dintre parteneri nu este consumator de alcool.
„Impactul pe care consumul excesiv de alcool al unuia dintre parteneri îl are asupra celuilalt este distrugător, în sensul în care, trăind într-un mediu impredictibil şi haotic, partenerul care nu este consumator poate dezvolta probleme psiho-sociale şi asumarea nesănătoasă a mai multor roluri şi responsabilităţi”, a explicat medicul psihiatru .
„Studiile arată că, în general, spre deosebire de copiii părinţilor neconsumatori, cei care provin din familii în care se consumă alcool în exces prezintă riscuri mai mari să dezvolte diferite probleme psiho-sociale: reactivitate emoţională ridicată şi nevrotism ridicat; frică intensă legată de stimulii externi, pentru că nu se simt în siguranţă; stil de ataşament evitant-anxios, pentru că părinţii nu răspund în mod adecvat la nevoile emoţionale ale copilului, iar acest lucru le afectează şi relaţiile de cuplu de mai târziu; pentru că nu au un model sănătos şi suportiv, aceştia nu-şi pot dezvolta coerent abilităţile sociale; nu-şi dezvoltă mecanisme de gestionare a problemelor şi nici nu-şi pot înţelege sau regla emoţiile într-un mod adaptativ; vor resimţi stresul mult mai intens, iar şansele de a scădea stima de sine sunt ridicate; sunt mai puţin cooperanţi, mai puţin autonomi şi mai puţin fericiţi pe parcursul vieţii; tind să aibă performanţe mai scăzute în mediul academic; tind să-şi asume responsabilităţi parentale mult prea devreme, iar acest lucru îi privează de bucuria copilăriei”, a afirmat dr. Grecu.
Conform psihiatrului ieşean, consumul de alcool creşte alarmant şi la nivel globa în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă, respectiv între 15-49 de ani, iar în Uniunea Europeană incidenţa consumului în rândul femeilor însărcinate este de 25,2%.
„Expunerea fetală la alcool este un factor de risc major pentru apariţia tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal. Consumul susţinut de alcool pe parcursul trimestrelor de sarcină poate fi direct corelat cu avortul spontan, naşterea prematură, întârzierea creşterii intrauterine, dismorfismul facial, malformaţiile congenitale sau deficitele în funcţionarea cognitivă, comportamentală şi emoţională. În plus, consumul de alcool paternal se alătură factorilor de risc care pot influenţa negativ dezvoltarea embrionului”, a explicat dr. Oana Grecu.
Aceasta a spus totodată că atunci când impactul alcoolului începe in utero, consecinţele nu se rezumă doar la sănătatea fetală.
Ea a explicat că în acest moment nu există niciun tratament cunoscut pentru a inversa tulburările de neurodezvoltare induse de alcool. Cea mai eficientă măsură rămâne prevenirea lor prin evitarea completă a consumului de orice tip de alcool în timpul întregii sarcini şi în procesul de concepere.
