Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a decis să scumpească gazul şi curentul electric pentru persoanele juridice situate în stânga Nistrului, dar aflate sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, între care cele opt şcoli cu predare în limba română din Transnistria, ca răspuns la introducerea de către Chişinău a unor taxe vamale pentru agenţii economici din regiunea transnistreană, a relatat ieri Ziarul Naţional din Chişinău, citând agenţia de presă transnistreană Novostipmr, potrivit Agerpres.
Conform acestei decizii, începând cu data de 1 februarie 2024 persoanele juridice aflate sub jurisdicţia Chişinăului vor plăti aceleaşi tarife ca şi cetăţenii şi entităţile din dreapta Nistrului.
Astfel, preţul la gaze va ajunge la aproape 16 ruble transnistrene (echivalentul a circa 17 lei moldoveneşti) pe metrul cub, costul energiei electrice se va ridica la 2,54 de ruble (aproximativ 3 lei moldoveneşti) pe kilowat oră, în timp ce tariful pentru apă va depăşi 11 ruble (aproximativ 12 lei moldoveneşti) pe metrul cub.
Totodată, aşa-numitul guvern al regiunii transnistrene susţine că a anulat „regimul vamal preferenţial” pentru fermierii moldoveni din Dubăsari, care au terenuri agricole amplasate dincolo de ruta Râbniţa-Tiraspol.
De la 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, potrivit căruia agenţii economici din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul de stat al Republicii Moldova. Până acum, chiar dacă firmele din Transnistria erau înregistrate la Chişinău, acestea plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean, conform media de peste Prut.
„Or, asta înseamnă plăţi duble: către bugetul Transnistriei şi către bugetul Republicii Moldova. Pierderile Transnistriei sunt estimate la zeci de milioane de dolari, iar reprezentantul politic al Republicii Moldova nu a dat nicio explicaţie cu privire la această chestiune”, scrie Novostipmr.
La rândul său, Chişinăul a explicat că agenţii economici din Transnistria nu vor mai avea parte de scutiri, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 27 de ani, şi vor achita taxe la bugetul de stat ca cei din dreapta Nistrului, asigurându-se astfel principiul de echitate pentru toţi reprezentanţii mediului de afaceri din Republica Moldova.
