George Marin
La fix nouă luni de când a trecut prin fața aparatului cu Raze Pix, i-a venit rândul din nou lui Jefferson să impresioneze placa radiografică. Dacă în precedenta radiografie Jefferson arătase o stofă pentru croieli elegante, de data aceasta brazilianul a reușit să impresioneze placa doar estompat. Acesta este păcatul cel mare, că Jefferson nu și-a pus în valoare toate calitățile dovedite în momentele în care a venit la Petrolul.
Nu am spune că Jefferson a stat cu mâinile în șold în meciul contra „câinilor roșii”. Dar nici nu a rupt gura târgului. Acum trebuie să fie bine înțeles că nu se aștepta de la Jefferson minunății nemaiîntâlnite, dar nici o evoluție care a lăsat impresia de suficiență. Cum altfel s-ar putea explica acțiunile care puteau pune în potențial pericol poarta ploieșteană? Să le amintim: faultul, unul din cele cam multe, comis la 30-35 de metri de poartă într-un moment nepotrivit pentru propria defensivă (min. 7), pasa neglijentă din tușă spre interiorul terenului, pentru Doua, aflat în colțul careului petrolist, pasă aproape de o intercepție dinamovistă, dar salvată de Papp (min. 18), o inerție la inițierea unui triunghi de pase al coechipierilor (min. 31), o altă pasă neglijentă de-a latul terenului pe construcția ofensivă, dar în terenul petrolist, minge salvată de Takayuki (min. 45), centrarea aiurea, jenantă pentru tehnica lui, deși demarcarea a fost foarte bună (min. 53) și mingea lăsată să treacă printre picioare, la centrul terenului – poate în ideea păcălirii adversarului – dar numai bună pentru tabăra opusă în deschiderea unei acțiuni (min. 60).
Lucrurile bune au fost și ele, dar puține. Jefferson a fost prezent în cele două careuri, în special la fazele fixe, reușind chiar o respingere, cu capul (min. 17) și o degajare (min. 33) în situații care nu arătau prea bine pentru propria echipă. Deși fizicul nu îl ajută prea mult, el s-a luptat pentru destule baloane, unele câștigate, reușind să îl întreacă pe solidul Abdallah la o minge înaltă, după degajarea lui Zima (min. 38). Din păcate, încercările de pasă directă spre „vârful” de conjunctură Musi nu au fost precise. Trebuie amintit că Jefferson a urmărit cele câteva acțiuni de atac rapide către poarta dinamovistă, în ideea unei eventuale susțineri, cu o singură excepție, aceea din minutul 30. În plus, parcă sprintul brazilianului nu a fost la cota cerută în momentul pasei de la Jair, una cam tărișoară și cam mult în exterior, ce-i drept. Poate că dacă ar fi fost un pic mai rapid, Jefferson ar fi obținut mai mult decât o lovitură de la colț (min. 38). El a încercat să acopere partea sa de teren, deși a fost deseori atras spre centru de adversarul direct, Ilić, mai ales în prima parte, probabil o tactică dinamovistă de a elibera partea lor stângă pentru viteza lui Amzăr, însă ivorianul a fost mult mai bun. Cu aceste poziționări cerute de joc în urmărirea adversarului direct, legătura dintre Doua și Musi, ori Grozav când cei din față au schimbat locurile, a slăbit. Apropo de Ilić: acesta s-a desprins de Jefferson la un moment dat, dar Papp a rezolvat situația (min. 46). A fost semnalul de atenție pentru Jefferson, dar credem că a mai fost unul în vestiar, la pauză, deoarece brazilianul nostru a avut un debut de mitan secund mult mai activ.
Oricum, înlocuirea sa, care s-a produs în minutul 63, era necesară, jocul petroliștilor necesitând mai multă consistență, mai multă decizie și mai multă implicare în acea zonă. Curios este faptul că, imediat ce Jefferson a fost înlocuit, și Ilić a părăsit terenul.
