George Marin
Joi seara, sala Europa a clădirii Consiliului Județean Prahova a găzduit Gala sportului prahovean, o manifestare care s-a dorit fastuoasă, dar care, în ciuda eforturilor organizatorilor, nu a putut depăși stadiul de larg festivism. Recunoaștem că organizatorii au depus eforturi evidente pentru înfăptuirea acestui eveniment și au căutat perfecțiunea. Doar au mângâiat-o pentru că perfecțiunea se atinge după enorm de mult exercițiu. Cu toate acestea, nimeni nu poate tăgădui bunele intenții ale celor care au petrecut zile și nopți, după cum am înțeles din discursul prezentatorului galei, pentru o reușită a acestui eveniment. Această gală a sportului prahovean a debutat cu o controversă. Prezentatorul, Gabriel Georgescu, a menționat încă din primele momente: „Un grup de oameni minunați m-au sunat și mi-au spus că vrem să facem gala sportului prahovean pentru prima dată în județul Prahova” (sic!). Afirmația a fost combătută de directorul DJTS, Laurențiu Nicolescu, cu o îndreptățită ușoară iritare: „Eu am fost cel care a organizat timp de 14 ani această gală!”. Este adevărat. Și nu doar aceasta a fost în anii de după 1989! Ministerul Sportului (sub diversele denumiri purtate în timp), prin DJTS, organiza o astfel de gală – se găseau fonduri – iar acum o organizează firme particulare: Fundația Județeană pentru Tineret Prahova și Asociația Club Sportiv Arhivarul, așa cum era scris în invitația primită la redacție. Numele Direcției Județene pentru Tineret și Sport Prahova nu a fost menționat ca organizator pe această invitație, dar a apărut afișat pe ecran în timpul festivității. Germenii care ar fi putut crea o oarecare irascibilitate ulterioară în spatele ușilor închise s-au ivit la final, când același prezentator, lipsit de o minimă maleabilitate diplomatică, a respectat notițele ante-festivitate și a rostit: „… Gala sportului prahovean, aflată la prima ediție …”. Haideți să ne hotărâm: a fost prima gală sau a câta?
Trecând la festivitatea propriu-zisă, aceasta a avut drept scop „recunoașterea meritelor tinerilor sportivi din județul Prahova”, conform afirmației aceluiași prezentator expusă abia la finalul galei, domnia sa continuând: „… și vă mulțumim că împreună recunoaștem performanța aici, acasă, la Ploiești” (sic!). Aceste cuvinte ne-au făcut să ne punem câteva întrebări și asupra aplicării declaratelor criterii de atribuire a diplomelor, anume cele ale Agenției Naționale pentru Sport, care își îndreaptă mare parte din atenție către sporturile olimpice. Organizatorii acestei gale au premiat și sportivi de la sporturi neolimpice. O discrepanță a fost ușor sesizabilă în acordarea premiilor. Deși nu a primit niciun premiu individual, cu rezultate internaționale și nu doar cu simple participări, la această categorie de sporturi olimpice s-a înregistrat și CS Petrolul Ploiești, la arte marțiale, din câte cunoaștem. Ca să nu mai vorbim de ciclism, alt sport olimpic! Oricum, lista celor premiați a fost stufoasă, lucru și rău și bun. Rău pentru că dă impresia că se diluează recunoașterea performanței de nivel înalt, ori lasă iluzia că suntem speciali cu toții, dar și lucru bun pentru că poate fi un stimulent pentru actualii și viitorii tineri sportivi. În fine, organizatorii decid cui și pentru ce acordă un premiu, care a constat doar într-o diplomă din ceea ce s-a văzut pe scena sălii. Unul dintre laureați, Titi Tudor, premiat ca legendă a sportului prahovean, a spus clar, pe scenă, cu adresă: „Diploma nu cântă!”. A fost singurul care a scurtat ploaia de mulțumiri și a spus lucrurilor pe nume, tot așa cum, pe vremuri, își arunca stânga în bărbia adversarului. Și, pentru că am vorbit de legende, este păcat nu le-am putut adresa direct mult meritatele aplauze și celorlalte legende prahovene nominalizate, dar absente din motive bine întemeiate: Mircea Dridea, Corina Ungureanu și Tamara Costache. La această categorie a legendelor ne-am mulțumit să îi aplaudăm pe cei prezenți: pe Mirela Dulgheru și pe Titi Tudor „Prosop”. Oare de ce nu a fost măcar menționat, de exemplu, Leonard Doroftei, pomenit în contextul introducerii lui Titi Tudor chiar de către unul dintre organizatori, Radu Simionescu? Sau Adrian Diaconu? Ambii au răzbit la titlul suprem într-un sport în care extrem de greu se ajunge în vârf. În plus, Doroftei are o performanță superioară celei pe care a realizat-o Mirela Dulgheru la aceeași ediție a JO de la Barcelona! Ori, de exemplu, de ce nu a fost măcar amintit Eduard Iuhas, parte din echipa campioană a Petrolului și unul dintre puținii rămași din acea echipă? Revenim la afirmația anterioară, referitoare la cine, ce și cui oferă. Noi doar ne-am întrebat în sinea noastră.
Lista premianților este foarte, foarte lungă. De aceea titlul materialului de față a fost sugerat de gândul care a zburat către eminescienele versuri „Dintre sute de catarge / care lasă malurile, / Câte oare le vor sparge / vânturile, valurile?”, întrebându-ne cine dintre cei premiați la categoria „Speranțe” vor fi cei care vor izbândi în performanța sportivă. Revenind la listă, a fost imposibil ca în obscuritatea din sală să notăm absolut toate numele premiaților și rezultatele sportive înregistrate de ei și am acceptat promisiunea organizatorilor că aceste liste vor fi distribuite redacțiilor. Până la acest încă așteptat moment am apelat la copia transmisiei în direct a evenimentului, copie făcută publică pe canalul de Youtube al DADA Tv, astfel lansând o invitație celor care sunt curioși să vadă și să aprecieze evenimentul, dar care nu au putut fi prezenți. Trebuie să amintim că au fost premiate și structuri sportive prahovene, între care Asociația Județeană de Box Prahova (n.n. mai există? – se întreabă unul care s-a născut în box și care nu are de gând să îl părăsească), dar și Federația Română de Baschet și cea de Gimnastică Ritmică!?
În fine, momentele de destindere au fost asigurate de Ștefan P3, elev al Colegiului Național I.L. Caragiale, un tânăr artist care a compus și interpretat imnul programului „Ploiești, capitala tineretului 2024”. El a deschis și a închis programul serii. Printre multele momente de premiere a mai evoluat echipa de gimnastică ritmică a junioarelor II de la CSM Ploiești, echipă coordonată de antrenoarea Simona Puiu. Cele patru fete au prezentat exerciții: unul fluid, cu cercul, unul sincopat, în ritmul muzicii, cu mingea, unul zglobiu, cu măciucile și unul unduitor, mai sofisticat, cu panglica. A mai fost prezent pe scenă grupul de dans Vogue, coordonat de coregrafa Irina Ciobanu, ale cărei preferințe pentru motivele orientale au născut interesante momente.
Nu avem cum să nu menționăm scurtele cuvântări ale viceprimarului ploieștean Daniel Nicodim, care s-a mulțumit să amintească sprijinul acordat sportului de către autoritățile locale, precum și cea a președintelui Consiliului Tineretului din România, Mircea Meriacri, care a ținut un discurs plin de truisme, un discurs pe care nu am dorit să îl memorăm pentru că refuzăm o potențială asociere a CNT cu defunctul (?) UTC. Cine a trăit acea vreme înțelege bine ce spunem.
Ne exprimăm încă o dată clar părerea: este meritorie manifestarea, este meritoriu că se susține sportul, însă se cere și menținerea echilibrului în acordarea și distribuirea acestui sprijin tuturor sportivilor, în special celor tineri, cu perspective, dar și celor cu mari performanțe internaționale deja înfăptuite.
