În Europa Centrală şi de Est, România reprezintă un exemplu în multe domenii – de la apărarea Flancului Estic al NATO, la consolidarea democraţiei, a drepturilor omului şi a statului de drept, a afirmat, miercuri seara, la Washington D.C., preşedintele Klaus Iohannis, la primirea premiului Distinguished International Leadership. Şeful statului a subliniat că acceptă respectiva distincţie “ca o recunoaştere a conducerii României, în ultimii 20 de ani, ca membru demn al NATO şi partener şi prieten al SUA”, potrivit Agerpres.
“Începând din 2001, cu câţiva ani înainte de a adera la NATO, şi apoi de-a lungul celor două decenii în postura de membru, România şi poporul român au luat decizii îndrăzneţe, curajoase şi hotărâte pentru a consolida ţesutul democratic al societăţii noastre, pentru a fi la înălţimea angajamentelor noastre privind securitatea transatlantică şi pentru a transforma ţara noastră într-o ancoră a stabilităţii strategice, a prosperităţii şi a progresului într-o regiune încă tulburată a Europei”, a detaliat el.
Iohannis a subliniat importanţa strategică a regiunii, evocând un discurs al actualului preşedintele al SUA, Joe Biden.
“În 2011, vicepreşedintele Joe Biden a fost pe aceeaşi scenă, pentru a primi acelaşi premiu şi a susţinut o declaraţie foarte puternică privind angajamentul Americii în Europa Centrală. El a spus: ‘A sosit timpul pentru Europa Centrală. Aţi arătat că sunteţi pregătiţi pentru provocările noastre comune, dornici să le faceţi faţă şi capabili să le rezolvaţi. De aceea, în America, nu ne mai gândim la ceea ce putem face pentru Europa Centrală, ci mai degrabă la ceea ce putem face împreună cu Europa Centrală’”, a amintit preşedintele României.
Astfel, a amintit de Formatul Bucureşti 9 (B9) – o iniţiativă condusă în 2015 de România şi Polonia, care include toate statele din Flancul Estic şi “oferă o platformă robustă pentru coordonarea resurselor noastre de securitate în cadrul NATO”.
Klaus Iohannis a subliniat că majoritatea ţărilor aliate de pe Flancul Estic “au început să facă progrese în creşterea bugetelor pentru Apărare şi în modernizarea infrastructurii şi a echipamentelor militare”. În acest sens, a vorbit de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de modul în care au reacţionat statele NATO din regiune.
“Ţările noastre au avut capacitatea să acţioneze unitar, cu hotărâre şi să reprezinte o forţă puternică de descurajare împotriva expansionismului rusesc, în acelaşi timp rămânând fideli valorilor noastre democratice transatlantice fundamentale. Nu există altă dovadă mai puternică în acest sens decât modul în care statele noastre de pe Flancul Estic au răspuns la agresiunea nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei şi la nevoile vitale ale Ucrainei de a se apăra şi de a respinge acest oribil atac rusesc”, a detaliat Klaus Iohannis.
El a susţinut că România “s-a aflat cu adevărat în prima linie prin eforturile sale de a ajuta Ucraina”. Preşedintele Iohannis a amintit că peste 7,5 milioane de ucraineni au trecut graniţa în România căutând refugiu, siguranţă şi liberă trecere.
“Aproape 40.000 de copii învaţă acum în sălile de clasă româneşti. Milioane de tone de asistenţă umanitară au trecut în Ucraina prin şi din România. România a ajutat, de asemenea, Ucraina să menţină o linie economică vitală, valorificând conexiunile noastre maritime unice şi facilitând tranzitul a aproximativ 40 de milioane de tone de cereale – aproximativ 70% din exporturile de cereale ucrainene, prin porturile româneşti de pe Dunăre şi Marea Neagră”, a mai spus preşedintele.
Iohannis a adăugat că toate aceste eforturi “continuă, atât timp cât este nevoie”, pentru că România este conştientă de “rolul cheie” pe care îl are în a ajuta Ucraina să obţină victoria şi pacea, “să reuşească economic şi să se integreze în Uniunea Europeană”. De asemenea, Klaus Iohannis a transmis, în discursul său, mesajul că România a abordat cu seriozitate apelul – “ce poate face America împreună cu Europa Centrală”.
Klaus Iohannis este primul şef de stat european onorat cu Distinguished International Leadership Award, în cei 24 de ani de la înfiinţarea Consiliului Atlantic, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Consiliul Atlantic din SUA a decis să acorde acest premiu preşedintelui României “ca o recunoaştere a carierei sale şi a rolului său de lider transatlantic şi european”, arată aceeaşi sursă.
Printre personalităţile cărora li s-a acordat de-a lungul timpului The Atlantic Council Distinguished Leadership Award se numără preşedinţii Statelor Unite ale Americii George W. Bush (2018), William J. Clinton (2010) şi George H.W. Bush (2009), vicepreşedintele SUA Joseph R. Biden Jr. (2011) – actualul preşedinte al SUA, preşedinţii Comisiei Europene Ursula von der Leyen (2021) şi Jose Manuel Barroso (2014), prim-ministrul italian Mario Draghi (2022), cancelarul german Helmut Kohl (2009), prim-ministrul britanic Tony Blair (2008).
