Acest preacuvios a trăit pe vremea împărăţiei marelui Constantin, fiind fiul lui Hristofor, diaconul bisericii din Melitopole. Cu toate că nu ştia la început carte, totuşi se nevoia îndeletnicindu-se cu orice lucrare de fapte bune. Astfel, ocupându-se uneori cu pescuitul, împărţea peşte în dar celor care cereau de la el. Şi atât de mare erau evlavia şi virtutea lui, încât de la Dumnezeu a primit dar de a alunga demonii şi de a tămădui tot felul de boli. Punând apoi stăruinţă la învăţătura de carte, a fost hirotonit preot de Filip episcopul Melitopolei; iar după aceea, episcop al Lampsacului, de Ahile mitropolitul Cizicului. A săvârşit multe minuni şi a prorocit cele viitoare. Şi aşa vieţuind, s-a mutat către Domnul.
