Instituţiile guvernamentale, instanţele de judecată şi Parlamentul sunt instituţiile care încalcă cel mai des drepturile omului în România, iar în astfel de situaţii cetăţenii apelează la poliţişti, la avocaţi şi la jurnalişti, rezultă din studiul naţional „Ce ştiu românii despre drepturile lor”. Studiul, prezentat recent de APADOR-CH, a fost realizat pe un eşantion de 1.564 de persoane de peste 18 ani pentru a stabili care este atitudinea şi experienţa acestora cu privire la respectarea drepturilor omului şi discriminarea în România, dar şi percepţia legată de activitatea şi rolul instanţelor naţionale şi ale CEDO.
Printre cele mai încălcate drepturi sunt menţionate: dreptul de a fi judecat echitabil (61 la sută), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară (59 la sută) şi dreptul de protecţie a proprietăţii (58 la sută). O altă concluzie este că discriminarea este încă un fenomen puternic perceput în România, 36 la sută dintre respondenţi declarând că s-au simţit discriminaţi. De asemenea, nu există o cunoaştere foarte clară a procedurii de reacţie în caz de discriminare, numai unul din 3 români fiind familiarizat cu procedura. La nivel perceptiv, cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67 la sută), infectate cu HIV (66 la sută), de etnie romă (65 la sută), cu handicap (63 la sută) şi femeile (50 la sută). În opinia românilor, instituţiile care cel mai frecvent încalcă drepturile omului sunt Guvernul (ministere, agenţii guvernamentale)- 62 la sută, instanţele de judecată (60 la sută), Parlamentul şi sistemul de sănătate (57 la sută) şi administraţia publică locală (50 la sută). La polul opus sunt armata (şase la sută), şcoala (22 la sută), preşedintele României (23 la sută) şi biserica (24 la sută). Printre instituţiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului în România, în opinia persoanelor chestionate, se numără preşedintele României (49 la sută), poliţia (49 la sută), Avocatul Poporului (45 la sută) şi instanţele de judecată (42 la sută). Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenţii într-o situaţie de încălcare a drepturilor omului sunt poliţistul (44 la sută), avocatul (23 la sută) şi jurnalistul (12 la sută). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este cunoscută de 89 la sută dintre români şi se bucură de un nivel ridicat de încredere, 71 la sută dintre participanţii la studiu declarând că au încredere foarte multă sau multă în această instituţie. Iniţiatorii studiului au analizat şi cerinţele şi aşteptările cu privire la serviciile oferite de ONG-urile active în domeniul drepturilor omului din România, rezultând că încrederea oamenilor este împărţită, 54 la sută dintre români având încredere mică sau deloc, iar 39 la sută încredere foarte multă sau multă.
Odată cu prezentarea studiului, APADOR-CH a lansat şi primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziţia cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştilor în domeniul juridic informaţii utile şi studii de caz care să ajute la o mai bună cunoaştere a drepturilor civile în România.
